Îndemn la echilibru, răbdare şi împreună rugăciune din partea IPS Teofan

2008-06-8-ps-teofan-este-inscaunat-mitropolit-al-moldovei

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, luând act de discuţiile publice cu privire la introducerea paşapoartelor biometrice, face un apel către clericii şi credincioşii săi de a aborda cu discernământ, răbdare şi pace sufletească această situaţie.

Reamintim, cu acest prilej, că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va aborda această problemă în şedinţa sa din zilele de 25-26 februarie 2009, urmând a-şi exprima punctul său de vedere.

De aceea, îndemnăm pe toţi clericii şi credincioşii, monahii şi monahiile din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ca să sprijine această lucrare a Sfântului Sinod prin împreună rugăciune către Dumnezeu, ştiind că acolo „unde este unire a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Psalmi 132, 3).

Sursa: Biroul de Presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei


One Comment on “Îndemn la echilibru, răbdare şi împreună rugăciune din partea IPS Teofan”

  1. IŞIŢI DIN EA, POPORUL MEU !
    Roman- Religios-Ortodox
    “Şi am auzit un glas din cer,
    zicând: Ieşiţi din ea, poporul Meu,
    ca să nu vă faceţi părtaşi la
    păcatele sortite ei şi să nu fiţi loviţi
    de pedepsele sortite ei ”.
    (Apoc. 18; 4, 5)

    de Branoiu Elisabeta
    Editura Printeuro
    Ploieşti

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
    Ieşiţi din ea, poporul Meu!
    Elisabeta Brănoiu

    ISBN 973-8389-61-5

    Opiniile, corectura, precumşi toate drepturile
    aparţin exclusiv autorului Editura nu a intervenit
    în niciun fel asupra textului.

    Tiparit cu binecuvantarea
    PREA SFINTITULUI PARINTE
    +GALACTION
    EPISCOPUL
    ALEXANDRIEI SI TELEORMANULUI

    PREFAŢA

    Iată, mă grăbesc să mărturisesc că n-am mai scris vreo prefaţă de carte, că de fapt nici nu cunosc metodologia întocmirii ei, mărturisesc şi recunosc că este o dovadă de mare îndrăzneală din partea unui nevrednic ieromonah să îmi revină cinstea şi răspunderea scripturistică şi duhovnicească de a face o asemenea lucrare.
    Iar când mă gândesc că nu este o carte oarecare, ci este UN ROMAN RELIGIOS scris din inspiraţie Dumnezeiască şi din Porunca Dumnezeiască, mă simt încolţit şi de teama, şi de ruşinea că nu am să pot să mă ridic la înălţimea cinstei şi răspunderii acestei lucrări cu caracter prin excelenţă religioasă.
    Inainte de a vorbi despre această carte, plecând de la conţinutul ei, mă simt obligat să vă fac mai multe mărturii şi mărturisiri personale.
    1. Sunt convins că este un ROMAN RELIGIOS datorită conţinutului său şi chiar dacă nu l-ar numi aşa autoarea Elisabeta Brănoiu, l-aş defini eu însumi. Pe ce mă bazez?
    a. Pe MINUNILE din VEDENII şi din VISELE dânsei, ştiu şi ce spune Părintele Ilie Cleopa, care era străvăzător duhovnicesc, despre vise şi vedenii, dar ele se referea, zic eu, la noi, de jos, aflaţi într-o stare duhovnicească ceţoasă de nevedere a adevărului şi de aceea expuşi mereu la confuzii şi imaginaţie, şi fără discernământ, şi în primejdie de înşelare, de păcălire, de către vicleanul satana.
    b. Pe TOT CONŢINUTUL DUHOVNICESC AL CARŢII, pe metodologia şi pe iscusinţa scriitoricească şi psihologică şi socială şi politică şi duhovnicească educativă, care nu putea fi decât de origine Divinã.
    c. De stilul de prezentare, istoric şi biografic şi autobiografic, veridic real, reconstitutiv pentru toţi, pentru a actualiza, a reactualiza în memorie, în minte şi în inima noastră, a întregii perioade, atât de lungi şi cu atâta consecvenţă, cu foarte multe efecte spirituale pentru toţi cetăţenii, şi tineri, şi mai puţin tineri.
    d. De fidelitatea şi de iscusinţa psihopedagogică, dar şi duhovnicească cu care se povesteşte, nu numai derularea evenimentelor, cu toată complexitatea lor şi ritmul lor, dar şi a transformărilor psihologice, sociale, politice şi duhovniceşti ale personajelor, în primul rând al eroinei principale şi a familiei.
    e. De iscusinţa psihopedagogicã şi duhovnicească şi de tactul pedagogic cu care eroina ştie să facă educaţie religioasă, morală ortodoxă, soţului şi copiilor, după ce s-a educat în prealabil şi în continuare în paralel, şi pe sine, mereu prin intervenţie şi înţelepciune de Sus, chiar de la Domnul Hristos.
    Mie, duhovnicului mi-a cucerit şi mintea şi inima şi conştiinţa tocmai această iscusinţă pe care eu nu am mai aflat-o la nici o altă soţie şi mamă, din toate cărţile citite până acum şi din toată experienţa mea duhovnicească cu sute şi mii de soţii şi mame.
    La concret, este vorba despre adevăratele Legi majore ale educaţiei moral-crestin ortodoxe de luminare şi inspiraţie Divină, la care eu însumi am ajuns abia după aproape treizeci de ani, de profesor şi diriginte la copii, la elevi şi în urma întregii activităţi de educaţie religioasă ortodoxă, dobândită ca duhovnic, şi anume:

    I.Cultivarea de convingeri moral religioase ortodoxe adevărate, reale, puternice, durabile, desprinse din Simbolul credinţei, din Psalmi, din PORUNCILE EVANGHELICE şi din Scrierile Sf. Părinţi, nobile şi înnobilatoare.

    II.Formarea şi cultivarea de calităţi duhovniceşti, ca virtuţi, singurele mântuitoare, ca roade ale Pocăinţei, trăind zilnic o adevarată viaţă după Poruncile Evanghelice, cu caracter de Pocăinţă mântuitoare. Adică sã ajungi să cugeţi nu cu mintea, cu cugetare raţionalã, mintalã, ci cu o cugetare Evanghelică, morală, după Poruncile Evanghelice, singura mântuitoare, în inimă şi în conştiinţă, mereu cu cenzura morală a conştiinţei, ca: dragostea de Dumnezeu şi de semeni, chiar de duşmani, de toată creaţia lui Dumnezeu; mila; bunătatea; răbdarea; dărnicia şi celelalte.

    III.Formarea de DEPRINDERI PRACTICE DE VIAŢA EVANGHELICA ORTODOXA, cu frecventarea regulată a bisericii, cu Postul după calendar, cu Rugăciuni sistematice, cu spovedanie deasă şi împărtăşanie, după dezlegarea de la duhovnic.
    f. Cartea este un Roman Religios şi prin caracterul său de model pedagogic, pentru orice persoană şi orice familie şi prin conţinutul ei şi cugetările eroinei, poate fi pedagogică şi pentru conducătorii ţării, de la toate nivelele, şi pentru patroni, şi oameni bogaţi şi chiar specialişti, ca medici ş.a.m.d.

    2. ROMANUL ACESTA RELIGIOS este după aprecierea mea şi original şi unic în toată istoria tuturor timpurilor, care nu va putea fi egalat niciodată.
    3. El este pe langă altele, mereu actual, prin conţinutul său Dumnezeiesc, prin cele ce relatează, despre apropierea emoţionantă şi tulburătoare a lui Dumnezeu Domnul Hristos, până la înălţimea omului, a alesei sale şi a soţului ei, văzut desigur doar de dânsa.
    4. El este, aş zice eu, unic în istoria neamului omenesc, prin minunata şi negrăita lucrare a lui Dumnezeu ATOTŞTIUTOR DINAINTE, chiar în vremea noastră contemporană, a ales, a călăuzit, a povăţuit, a învăţat, a înţelepţit, a îmbogăţit şi actualizat perioada atât de lungă de timp, de răbdare Dumnezeiască nepricepută şi nepreţuită de noi.
    5. El are o importanţă şi o valoare de necuprins în cuvinte, naţională, românească, arătând căt de mult ne iubeste Dumnezeu pe noi românii, dar şi cât de îndurerat este că ne-am abătut atât de mult de la Biserica Lui, de la „Poruncile”, de la viaţa ortodoxă, singura POCAINŢA mântuitoare.
    6. El are şi o importanţă duhovnicească cu caracter mondial, căci prin însăşi conţinutul său atât de concret, atăt de actual, de convingător, ne arată clar că EL este numai Dumnezeul ortodox, dar că EL recunoaşte numai şi numai, Religia ortodoxă, adusă de El de la Dumnezeu Tatăl pentru toţi oamenii. Din păcate însă, din anul 1054 s-au rupt de ortodoxie şi de ortodocşi, s-au separat modificând Sf. Canoane şi Sf. Taine, iar după ei s-au luat şi alţii şi atâta L-au sfâşiat pe Domnul Hristos, că astăzi se află peste 1000 de confesiuni, peste 1000 de firi ale Sărmanului Hristos.

    Avem dovezi concrete, directe, că Dumnezeu şi Maica Domnului recunosc numai şi numai Religia ortodoxă, comunicate de El chiar unei catolice din Covasna , Iulia Rozalia.
    Cugetând şi cercetând cu atenţie, am descoperit că un fel de fir roşu, călăuzitor, ca un fel de filon de aur duhovnicesc, care străbate acest Roman Religios de înălţime Dumnezeiascã, covârşitoare, un adevăr biografic în persoana eroinei Sofia, o fiicã a unui soţ şi tată credincios şi patriot, purtător de Dumnezeu, venitã pe lume, al şaselea copil, ca o viitoare moştenitoare şi purtătoare de Dumnezeu, aleasã de El încă de la zămislire, pe care odată ales, după PLANUL SAU CEL TAINIC, şi ca să o facă vrednică de acest PLAN DUMNEZEIESC, pentru ca să o ridice la cea mai înaltă cinste Dumnezeiascã pe Pământul României, a trecut-o, zic eu, prin cele mai grele încercări şi ispite de tot felul, întocmai cum citim în Psalmi şi în Prooroci, prin FOC şi prin APA.

    A trecut prin cele diferite şi primejdioase boli, atât de multe, încât ai zice cã a fost destinată pentru tot neamul românesc, şi a dus-o de atâtea ori pană la ultima clipă de viaţă, încât se discută despre iminenta sa îngropare şi de acolo, din PORŢILE MORŢII, a ridicat-o EL, Cel cu BRAŢ INALT şi cu MANA TARE, a scos-o la viaţă şi iarăşi la alte şi alte PATIMIRI.

    A cunoscut şi a suferit ea însăşi prigoana şi persecuţia regimului păgân, ateist al păgânului Ceauşescu şi al soţiei sale, unelte ale lui satan şi premergători ai anticristului în România, grav abătută de la vadul strămoşesc al credinţei ortodoxe şi a vieţii ortodoxe, singura mântuitoare.

    Abia când a ajuns ea însăşi victima nevinovată, ţinta persecuţiilor şi a urmărilor, a slugilor păgâne ale păgânului, dictatorului criminal Ceausescu, abia atunci a ajuns sărmana SOFIA să se dezmeticească, să se trezească din rătăcire diavolească, amăgitoare şi primejdioasă, în care rătăcise încă din copilărie, când urma şcoala, şcoala românească, unde devenise din ortodoxă a Lui Dumnezeu, o şcoală ateistă, diavolească, învăţând despre om, că nu este creat de Atotputernicul şi Singur Creator şi Stăpân al Cerului şi al Pământului Dumnezeu, ci că este fiul maimuţei, în viziunea drăcească a păgânului Ceauşescu.

    Aşadar, a trebuit ca ţara şi neamul românesc să treacă cu toţii prin PORŢILE IADULUI CEAUŞIST, să guste toată MIEREA OTRAVITA DE AMAGITOAREA FAGADUINŢA a păgânului Ceauşescu, că el va construi O LUME FERICITA fără Dumnezeu, ca să ne trezim cu toţii îmbătaţi de aceste diavoleşti făgăduinţe, din somnul cel de MOARTE în care dormeam cu toţii, la fel şi Sofia, căci numai astfel va ajunge încă şi după alte şi alte încercări, să fie vrednică de cunoaşterea PLANULUI DOMNULUI.

    Reiau FILONUL DE AUR DUMNEZEIESC şi ajung să dezvălui cele mai de neacceptat veşti Dumnezeieşti pentru noi păcătoşii de români, care deşi ne-am purtat ca nişte laşi şi fricoşi faţă de „FIARA COMUNISTA, că SOFIA noastră, deoarece a pătimit mai mult decât toţi şi pentru toate, a avut mai multe VISE şi VEDENII Dumnezeieşti, arătate dânsei în spaţiul geografic şi spiritual românesc, ca nimeni altul, şi pe care vă invit să le citiţi şi să le recitiţi, ca pe nişte, nu numai DOVEZI TULBURATOARE pentru orice pământean păcătos, dar şi de IMPORTANŢA SALVATOARE şi MANTUITOARE şi PROFETICA, mai ales pentru noi românii contemporani cu SOFIA. Căci citirea lor şi cugetarea şi meditarea repetată asupra lor, aduce şi îmbogăţire şi luminare şi înţelepţire şi dragoste şi credintă şi nădejde şi Frica de Dumnezeu şi o stare de smerenie şi în general o stare de „imobilitoare sufletească”, pe care o socotesc de o importanţă mântuitoare pentru orice cititor.

    Iarăşi reiau filonul de aur duhovnicesc, văzut în cugetarea mea de duhovnic, că iată SINGURUL şi ADEVARATUL şi PREAPUTERNICUL şi ATOTŞTIUTORUL DUMNEZEU, FACATORUL şi BINEFACATORUL NOSTRU, MANTUITORUL şi SUPREMUL NOSTRU JUDECATOR, atât de mult ne-a iubit pe noi românii, că El ne-a încreştinat, ne-a făcut ortodocşi ai Lui, prin primul sãu Apostol Andrei, că EL ne-a apărat şi glia şi limba şi poporul nostru ortodox şi credinţa noastră ortodoxă de două mii de ani, de toate năvălirile barbare.

    El ne-a dăruit atâţia Sfinţi şi Sf. Moaşte şi Sf. Locaşuri ca să ne întărim credinţa şi încrederea în El, prin care să ne dea şi binefaceri.
    El ne-a dat atâtea dovezi de minuni, când ne-am aflat în mare nevoie, prin aleşii Săi, ca Sf. Ierarh Calinic şi alţii.
    El l-a învrednicit pe un ţăran român din jud. Argeş, să fie răpit la Cer de către Sf. Arhanghel Mihail, unde a văzut Raiul şi L-a văzut pe Domnul Hristos şi a avut convorbiri călăuzitoare şi sfaturi cu El , dar despre ce oare?

    Tot despre abaterea poporului român de la viaţa şi educaţia ortodoxă, de la Rugăciuni cu metanii la pământ, de la milostivire, de la smerenie, de la Post după calendar. Dar iată, fraţilor români că Acest Mare Dumnezeu tot nu şi-a luat Preasfintele Sale Mâini de pe noi şi încă odată a ales de data aceasta o fică ortodoxă a neamului nostru, iarăşi abătut grav de la credinţa şi viaţa ortodoxă, atât de grav, că am ajuns să trăim ca păgânii, adică am ajuns să-i slujim lui satan, care ne va duce la Iad.

    Aşadar, aceste vise şi vedenii de care s-a făcut vrednică, de fapt de care a făcut-o Domnul Hristos vrednică şi pe Sofia, sunt o continuare a arătării Dragostei, Milei, Bunătăţii şi Dorinţei Domnului Hristos de a scoate încă o dată din Porţile Iadului şi ale Morţii, în care am ajuns de bună voie, din cauza trufiei, lăcomiei, a bogăţiei, a poftelor trupeşti, înrobitoare de suflet, este, şi încearcă să ne aducă iarăşi la vadul ortodoxiei Dumnezeieşti, singura mântuitoare.

    Pe scurt, aceasta vreau să spun fraţilor întru Hristos, că eu nu am cunoscut, şi nu am citit o asemenea carte, Roman Religios, şi nici nu am auzit vreodată că ar exista o asemenea carte, şi nici nu cred că se va mai scrie o asemenea carte, căci iată, acum se lucrează Taina fărădelegii, cu participarea noastră inconştientă şi de bună voie, tocmai prin viaţa aceasta păgână pe care o trăim, într-o goană nebunească „spre nici unde”, prin care noi înşine pregătim şi grăbim venirea lui Antihrist, şi vai !!! ce va fi atunci cu noi cu toţi, de nu ne vom întoarce, ca în vremea Sf. Prooroc Ilie, de la viaţa idolească ?

    In această minunată carte religioasă, găsim, dacă ştim să căutăm răspuns, la toate întrebările nostre, găsim sfaturi, mărturii, Evanghelice, avertismente şi chiar modele duhovniceşti vrednice de urmat.

    Aşadar, să citiţi cu toată încrederea şi convingerea, cartea religioasă „IEŞIŢI DIN EA, POPORUL MEU !” a scriitoarei noastre ortodoxe românce Elisabeta Brănoiu.
    Dar mai am o rugăminte. Intrucât această carte Dumnezeiască este şi o chemare tot Dumnezeiască, adresată fiecărei familii ortodoxe româneşti, fiind un „Bun al Poporului Român”, va fi nevoie de conştietizarea tuturor locuitorilor lui, deci trebuie să se reediteze de foarte multe ori. De aceea vă rog din inimă, care puteţi să faceţi milă pentru popor, să daţi bucuroşi de răsplată, sume de bani autoarei pentru reeditarea ei. Oferind sponsorizare cărţii, va putea fi dăruitã gratuit săracilor.

    Doamne, binecuvintează pe poporul Tău, sfinţeşte-l prin Lucrarea Duhului Sfânt şi desăvârşeşte-l dupã orânduirea „Marelui Tău Plan Divin”.

    nevrednicul
    Ieromonah
    NiIL Efrim, Mănăstirea Mărcuş – Covasna.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s