Al cui chip să purtăm? (1)

alcuichip

Hristos a Înviat!

Mă gândeam zilele acestea dacă este importantă înfăţişarea noastră, felul în care arată chipul nostru, aşa cum este lăsat de Dumnezeu: bărbaţii în mod natural au barbă, iar femeile în mod natural au faţa curată, fără ruj sau fard. Bineînţeles că nu barba mântuieşte, dar haideţi să facem un mic exerciţiu, pentru bărbaţi – cum credeţi că v-aţi simţi cu barbă? Nu vorbesc de barbă precum au călugării, ci de acel semn distinctiv lăsat de Dumnezeu bărbaţilor ca să se deosebească de femei. Şi încă unul, pentru femei: v-ar fi greu să renunţaţi la ruj sau la machiaj?

De ce oare suntem atât de legaţi de aspectul fizic, de aceste lucruri deşarte? Cum am ajuns aici, astfel încât dacă aş vrea să port barbă, mi-ar fi puţin teamă de faptul că majoritatea colegilor de serviciu, majoritatea cunoscuţilor m-ar privi ciudat, ca şi când ar fi ceva în neregulă cu mine?

M-a preocupat acest subiect şi mă preocupă încă, astfel că am găsit, deocamdată, o cărţulie numită „Al cui chip să purtăm?” scrisă de Protos. Nicodim Măndiţă. În precuvântarea la această carte, autorul scrie cele de mai jos.

Între celelalte erezii papistăşeşti, protestante şi ale pleiadelor sectare este şi raderea bărbii şi a mustăţilor.

Acest obicei, ca şi jocurile şi prăznuirile drăceşti, credinţele deşarte, descântecele, vrăjile, proorociile mincinoase cu cărţile de joc, zodii, planete, cafea, în palmă […], – este o rămăşiţă rămasă de la păgâni, după cum reiese din scrierile Dumnezeieştilor Scripturi şi istoriile vechi.

Moliciunea desfrânată a acestui satanicesc obicei al lepădării podoabei bărbăteşti, a papistaşilor şi papistăşiţilor, a protestanţilor şi a pleiadei sectare, o vedem cu durere prinzând rădăcini adânci şi în fiinţa majorităţii creştinilor noştri Români ortodocşi.

Văzând cum mulţi dintre noi nici nu vor să ţină seamă de acest mare păcat, care-i urâciune înaintea Preasfântului Dumnezeu, fiind silit de datoria preoţească – cu toată jertfa ce mi se impune – m-am ridicat să protestez, după cuvântul Domnului care zice: “Strigă cu tărie şi nu înceta, ca o trâmbiţă înalţă glasul tău şi spune poporului Meu păcatele lor şi casei lui Iacob fărădelegile lor” (Is. 58,1)

Păcatul acesta al lepădării prin radere a bărbii şi a mustăţilor prin care partea bărbătească se coboară în rândul păgânilor ce se rădeau, a famenilor, m-a întristat mult şi mă întristează.

Această podoabă a dat-o Dumnezeu bărbaţilor ca semn distinctiv şi ca simbol al naturii lor mai puternice prin care se deosebesc de femei cărora le sunt cap. Şi ei să se lepede de ceea ce le-a dat Dumnezeu, pentru a fi asemenea femeilor lor?! Să arate ei prin păcatul acesta al lepădării podoabei bărbăteşti, că sunt mai înţelepţi decât Dumnezeu care toate câte le-a făcut sunt bune foarte? “Socotindu-se a fi înţelepţi au înnebunit” strigă Dumnezeiescul Apostol Pavel (Rom. 1,22)

Păcatul acesta izvorât din sataniceasca boală a trufiei, este un mare vot de blam adus Preasfântului Dumnezeu care ne-a zidit bine foarte, cu atotînţelepciunea Sa. […]

Rog pe iubiţii cititori, ca să citească şi această carte cu atenţie şi fără patimă şi viclenie, cu hotărârea de a-şi îndrepta viaţa după Dreptarul Ortodoxiei pentru a dobândi binecuvântare, pace şi milă de la Dumnezeu.

“Iar mie mai mult nimeni să nu-mi facă supărare, că şi eu rănile Domnului nostru Iisus Hristos pe trupul meu le port”. (Gal. 6,16-17)

Anunțuri

10 comentarii on “Al cui chip să purtăm? (1)”

  1. adriana spune:

    Adevarat a Inviat!

    Uitam din ce in ce mai mult, ca adevarata frumusete vine din interior si este rezultataul unui suflet linistit…cum viata de zi cu zi este zbuciumata, ne amagim singuri, ca prin cosmeticizare, redam chipului, ceea ce i-am furat tot noi…pacat…pentru ca frumusetea adevarata ne-a dat-o Dumnezeu si o putem avea mereu (daca ne dorim cu adevarat sa fim frumosi)…

  2. Florin M. spune:

    Asa este, Adriana.
    Dar nu toti vor sa arate la exterior rezultatul unui suflet linistit.
    Daca asta ar fi tinta, atunci s-ar intreba mai multi – ce sa fac ca sa arat asa cum trebuie, nu asa cum vad prin reclame si videoclipuri?

  3. […] Al cui chip să purtăm? (1) […]

  4. […] Al cui chip să purtăm? (1) – câteva cuvinte ale Protos. Nicodim Măndiţă adresate bărbaţilor, despre barbă […]

  5. […] Al cui chip să purtăm? (1) – câteva cuvinte ale Protos. Nicodim Măndiţă adresate bărbaţilor, despre barbă […]

  6. […] Cuvânt … on Al cui chip să purtăm? (3) Des…Război întru Cuvânt … on Al cui chip să purtăm? (1…Florin M. on „Mai avem 96 de luni să salvăm…adriana on SOLUŢII: Cum să ne manifestăm […]

  7. cammely spune:

    Despre ce vorbim aici?
    Ştiţi ce semnifică- Chip şi Asemănare?

    Alterarea chipului lui Dumnezeu în om prin căderea din Eden, a adus după sine pierderea posibilităţii atingerii „asemănării“. După cădere, Adam purta un chip lipsit de plinătatea asemănării.
    Hristos ne este un sfânt şi sublim model. „Asemănarea“ este sinonimă cu hristificarea.

    Chiar numai bărbile şi podoaba capilară să trezească revolta îndreptăţită?

    „Nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se abată şi gândurile voastre” (II Corinteni 11, 3).

    După măsura fricii de Dumnezeu pe care o avem în noi, aşa este şi grija cu care ne trăim viaţa.

    “Încearcă, Om drag, să-ți muți atenția de la dorința de a fi auzită și transformată instantaneu, doar prin rostirea Numelui Domnului, la dorința adâncă a inimii tale de a face voia Lui.”


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s