Meditaţie către Maica Domnului (Sf. Nicolae Velimirovici)

Pământul e o mamă vitregă, o, Cerească Maică, şi se comportă cu noi ca o mamă vitregă. Ea ne socoteşte nişte fii vitregi, drept nişte străini de departe, ca pe nişte copii adoptaţi – pănă când ne face robii ei.

Noi ne ostenim pentru ea zi şi noapte şi pentru aceasta ea ne plăteşte salarii cu mizerabilele ei averi: păcat, boală şi moarte.

Oricine trăieşte doar din pâinea ei nu va fi niciodată sătul (1). Mai degrabă cu cât mănânci mai mult, cu atât te simţi mai înfometat. Şi cu cât dănţuieşti după cum îţi cântă ea, cu atât vei fi mai mult cuprins de întristare (2).

Unul ca acesta e ca fiara ce cade într-un puţ adânc şi apoi sapă şi mai adânc în pământ spre a se salva. Şi chiar dacă se îndepărtează de salvare, acesta crede că ea este aproape. Cu adevărat, aşa sunt fiii oamenilor, care trudesc din greu pe pământ şi socotesc mântuirea a fi aproape datorită trudei lor.

Citește în continuare »

Fă-te Dumnezeu pentru cel lovit de sărăcie (Sf. Grigorie de Nazianz)

Pavel Bezrukov."Coenobite Olga"

Nimic nu are omul mai asemenea cu Dumnezeu decat facerea de bine, chiar daca Dumnezeu o daruieste mai bogata, iar omul mai saraca, fiecare, cred eu, dupa puterea lui. El a facut pe om si dupa ce l-a risipit il aduna iarasi; tu insa nu trece cu vederea pe cel cazut. El s-a milostivit de om in cele mai mari lucruri, dand, peste toate, lege, profeti, si, mai inainte de acestea, dand legea naturala nescrisa, judecatoare a celor faptuite, mustratoare, sfatuitoare, conducatoare; mai pe urma dandu-se pre sinesi rascumparare pentru viata lumii; dand apostoli, evanghelisti, invatatori, pastorilor, tamaduitori, semne minunate, reintoarcere la viata, daramare a mortii, biruinta asupra celui care ne invinsese, Testamentul cel in umbra, Tesamentul cel in adevar, impartiri de Duh Sfant, taina mantuirii celei noi.

Iar tu, de esti in stare sa faci lucruri mai mari si prin care se face bine sufletului (caci, de vei voi, si cu acestea te-a imbogatit Dumnezeu), nu te da inlaturi de la facerea de bine celui lipsit nici prin aceste lucruri, ba chiar mai intai si indeosebi da din acestea celui care cere de la tine si da chiar mai inainte de a fi cerut el de la tine, dand toata ziua de pomana si imprumutand cuvantul invataturii si cerand inapoi sarguitor imprumutul cu dobanda lui, cu sporirea de invatatura adica a celui care a avut folos de la tine, pe care o adauga intotdeauna invataturii, crescand in el, incet incet, semintele evlaviei.

Citește în continuare »

Doamne eşti a mea iubire, Tu eşti tot ce mi-a rămas. Vie orice prigonire, eu de Tine nu mă las – Pr. Cristian Pomohaci

Doamne esti a mea iubire
Tu esti tot ce mi-a ramas
Vie orice prigonire
Eu de tine nu ma las

Citește în continuare »