„Standard & Poor’s a retrogradat 4 bănci greceşti”. Impactul în România

Într-o sinteză de ştiri din zilele trecute, de pe războiîntrucuvânt, citeam că: „focul grecesc, altădată o armă redutabilă a armatei bizantine, este acum o metaforă plastică pentru a desemna plaga falimentului – inevitabilă pentru Grecia şi … zonele limitrofe, cum am fi noi şi bulgarii, întâmplător toate 3… ţări ortodoxe. Dupa scrisoarea “secretă” a ministrului de finanţe german, decizia Standard and Poor’s este al doilea semnal că Grecia trebuie să intre în faliment. Practic, ce s-a întâmplat: Standard and Poor’s a degradat ratingul Greciei la CCC, semn că agenţia de rating consideră că va fi forţată să coboare ratingul Atenei la default (D) – de vreme ce este posibil ca creditori privaţi să fie implicaţi în următorul pachet de ajutor. Grecia este acum cea mai slab cotată din lume, sub Ecuador, Jamaica, Pakistan sau Grenada.

În afara de S&P, „atacuri” vin şi din Europa, unul dintre ele este declaraţia noului preşedinte al Bundesbank, Jens Weidmann, care opinează că “euro poate depăşi fără nicio problemă eventualul faliment al Greciei”, de fapt referindu-se la faptul că băncile greceşti au cote de piaţă semnificativ de mari doar în România şi Bulgaria, în celelalte ţări prezenţa lor fiind destul de slabă, deci impactul acolo ar fi unul minor. Deşi sunt şi bănci occidentale care au expunere pe Grecia, marea parte a crizei greceşti s-ar opri, însă, la porţile zonei Euro, unde băncile greceşti deţin cele mai mari cote.

Astăzi aflu ca Standard & Poor’s a retrogradat 4 bănci greceşti care activează şi în România.

S&P a tăiat ratingul de credit pe termen lung de la B la CCC (foarte speculativ) cu perspectivă negativă pentru băncile greceşti National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank Ergasias (EFG), Alpha Bank şi Piraeus Bank.

NBG, prezentă în Romania prin Banca Românească, are o expunere pe datoria Greciei de cca 20 mld euro, adică cca 200% din capitalul de bază al băncii, Piraeus Bank are peste 8 mld euro (tot 200%), EFG Eurobank (Bancpost din România) are 7,5 mld euro (170%), iar Alpha Bank are cca 5 mld euro (80%). Aproximativ un sfert din profitul băncilor greceşti se obtine în România.

Astfel, în timp ce subsidiarele româneşti ale băncilor de mai sus aveau o rată a solvabilităţii la sfârşitul trimestrului I de peste 17% conform Standardelor Internationale de Raportare Financiară, mai mare decât al subsidiarelor băncilor vest-europene, agenţia de rating Standard and Poor’s coboară ratingul de credit al băncilor-mamă. Chiar daca S&P exagerează, totuşi există măcar un sâmbure de adevăr, şi aceasta înseamnă că, în ciuda ratingului foarte scăzut al ţării, şi prin urmare al posibilităţii contractării unor împrumuturi cu dobânzi mai mari, băncile autohtone sunt scoase din schema creditării Greciei şi dacă până acum, conform declaraţiei viceguvernatorului BNR Cristian Popa, în ce priveşte subsidiarele din România „nu s-au observat retra­geri de fonduri de către băncile-mamă„, de acum înainte aceste retrageri de fonduri este foarte posibil să existe. Astfel, scăderea ratingului Greciei şi a ratingului de credit al băncilor greceşti este o invitaţie a „investitorilor” străini la finanţarea datoriei Greciei. În plus, în ce ne priveste, conform declaraţiilor aceluiaşi, instituţiile de credit cu capital grecesc au în porto­foliu un volum substanţial de titluri de stat, care vor permite acces la lichi­ditate pe termen scurt de la Banca Naţională, iar  depozitele românilor în băncile greceşti sunt în general depozite cu maturităţi de la trei ani în sus şi fără clauze de restituire anticipată, deci fără clauze de plată mai în avans faţă de termen.

Aşadar, în timp ce „băncile greceşti se confruntă cu retrageri masive de numerar”, românii pot sta „liniştiti”, pentru că oricum nu pot retrage înainte de termen, sau se pot ruga ca hotărârea agenţiei de rating S&P de coborâre a ratingului celor 4 bănci greceşti să nu degradeze foarte mult situaţia băncilor respective. Sau se pot „incălzi” la gândul că Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare „veghează” pentru dânşii, odată cu majorarea plafonului de garantare la 100.000 euro de la 01 ian. 2011. E mai puţin cunoscut, desigur, următorul detaliu din Ordonanţa de Guvern prin care se stabilesc condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a Fondului (O.G. nr. 39/2006), când la Art. 6 se specifică: „Fondul garantează, în limitele şi condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă”, iar mai departe, la „Resursele fondului”, aflăm care sunt acestea: contribuţiile iniţiale şi periodice ale instituţiilor de credit, împrumuturi, fonduri de la Guvern, donaţii, venituri din investiţii proprii, împrumuturi din emiterea de obligaţiuni ale fondului. De asemenea, se menţionează în textul ordonanţei că „Începând cu 1 ianuarie 2011, termenul pentru începerea plăţii compensaţiilor este de 20 de zile lucrătoare de la data când depozitele au devenit indisponibile”, aşadar se poate da o sumă modică după 20 de zile, urmând ca restul să se dea „dupa posibilităţi” – şi asta perfect legal. În acelaşi timp, se estimează că resursele Fondului ar acoperi cca 2-3% din valoarea depozitelor bancare actuale… În ordonanţă scrie şi că „Fondul poate cere Guvernului să garanteze împrumuturile sale, acesta din urmă fiind obligat să ia o decizie în această privinţă în termen de 15 zile de la data cererii” – deci Guvernul e obligat nu să garanteze, ci să ia o decizie dacă garantează sau nu! Ca şi în reclamă, poţi dormi linistit, FNI lucrează pentru tine…

Cât priveşte „interesele” Standard and Poor’s şi ale celorlalte mari agenţii de rating internaţionale, Ilie Şerbănescu scria, cu o lună în urmă:

Până-ntr-atât a ajuns, din păcate, insolenţa acestor autoproclamaţi „cavaleri ai drep­tăţii” pe care îi constituie agen­ţii­le internaţionale de rating, ce au de­­venit însă un fel de decidenţi ai sor­­ţii economico-financiare a tutu­ror năpăstuiţilor din lume pentru că li s-a dat nas în acest sens de către fi­nanţa mondială şi pentru că joacă de fapt la comenzile ei. Cum acesteia nu-i convine ceva într-o ţară, harşt! agenţiile de rating degradează cota acelei ţări.

[…]Degradarea ratingului este semnalul fie de a nu se mai avea de-a face cu ţara cu pricina, fie de a se cere acesteia dobânzi mai mari, care să acopere „riscurile”! Un fel de jec­mănire şi mai severă tocmai a celor mai nenocociţi!

Mergând puţin mai departe de ştirile despre care am vorbit mai sus, cauzate de o adevărată reţea mondială de zvonistică, presupun că simţiţi şi voi in ultimul timp o creştere a vitezei de derulare a evenimentelor majore (în special a celor negative) şi o creştere a numărului lor, simţiţi efectele campaniilor propagandistice şi panicarde duse în toate mediile de masă şi la toate nivelurile – economic, social, emoţional, psihologic etc. Ne confruntăm cu un veritabil proces de reeducare şi fiecare dintre noi suntem prinşi în plasă chiar prin propriile patimi, speculându-ni-se fiecare slăbiciune: iubirea de bani, desfrânarea, lăcomia, tristeţea, plictiseala, mânia, frica, slava deşartă, mândria. Cu cât ne depărtăm de Dumnezeu, de Biserică şi de Sfintele Taine, cu atât mai greu ne va fi să ne păstrăm discernământul în vremurile pe care le trăim, văzând schimbările actuale şi pe cele care ne aşteaptă şi care ne afectează pe toţi.

Problema care se pune este dacă în urma acestor atacuri fără precedent la discernământ, la percepţia realistă a lumii din perspectiva tradiţională ortodoxă, ne mai rămâne ceva din capacitatea dăruită de Domnul, de a putea lua la un moment dat hotărârile care se cuvin.

Legaturi:


4 comentarii on “„Standard & Poor’s a retrogradat 4 bănci greceşti”. Impactul în România”

  1. nemtanu spune:

    acestea toate sunt tulburarile dinaintea sfarsitului toate sunt regizate si atatate de papusari si marionete toate converg intro singura directie instaurarea unei dictaturi fara precedent

  2. teologie spune:

    Imi place blogu

  3. Florin M. spune:

    @teologie
    Multumesc!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s