Ce mâncăm în post?
Postat: 28 iulie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Economie & Business, familie, Frumuseţe, Pofte, Tineri | Tags: alimentatie, biserica, boala, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, moarte, necaz, ortodox, pacat, post, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 28 comentarii
La începutul fiecărui post multe dintre magazine pun la vedere standuri întregi cu „produse de post”. V-aţi întrebat vreodată ce conţin produsele respective? Pentru a avea o alimentaţie sănătoasă în post, facem apel la câteva sfaturi ale Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti:
Postul are o foarte mare eficienţă pentru organismul omului, demonstrată ştiinţific. Perioadele de post au fost aşezate cu foarte mare înţelepciune, în fiecare sezon trupul având nevoie de o perioadă de detoxifiere şi adaptare la perioada următoare. Eficienţa este valabilă însă numai dacă ţinem cont de anumite reguli în perioada postului, şi anume:
• să nu consumăm produse prelucrate numite „de post” care înlocuiesc carnea şi sunt foarte procesate şi drese cu multe E-uri (pateu, cârnaţi, salam etc.). Compoziţia acestora este cam aceeaşi: soia, polifosfaţi, agenţi de îngroşare, coloranţi (carminul de exemplu se extrage folosind aluminiul, iar prezenţa acestuia în organismul uman provoacă Alzheimer), conservanţi etc.
• să nu cumpărăm alimente la care nu este prezentată lista ingredientelor, pentru că, de obicei, acestea oferă „surprize” (cum ar fi popularele Fornetti)
• consumul margarinei este contraindicat total
• uleiul de măsline este extraordinar, însă trebuie să avem mare grijă atunci când îl cumpărăm, pentru că este cel mai falsificat ulei din lume. Citiţi întotdeauna eticheta (s-ar putea să nu fie ulei de măsline, ci din reziduuri de măsline – olio di sansa di oliva)! Uleiul recomandat este cel extravirgin presat la rece.
• nu este recomandat să folosim uleiul de măsline la prăjit, pentru că îşi pierde toate valorile nutritive. Există însă uleiuri „rezistente la prăjit”, cum este uleiul nehidrogenat de palmier
• nu sunt recomandate compoturile şi gemurile din cauza cantităţii mari de zahăr care se află în acestea. Sunt preferabile fructele ca atare, fie ele şi din supermarket.
• în post mai ales este recomandat să ne preparăm noi mâncarea, deşi găsim în comerţ tot felul de mâncăruri de post gata preparate, în fast-food-uri sau hipermarketuri. Alimentele procesate sunt extrem de gustoase, dar nu au valoare nutriţională. Astfel noi mâncăm fără să ne hrănim (în plus acumulăm şi tot felul de toxine) şi apoi ne îmbolnăvim.
• nici un aliment nu este suficient pentru sănătate, de aceea este recomandată o dietă diversificată. Leguminoasele – fasolea, soia boabe, mazărea, bobul, lintea – sunt o excelentă sursă de proteine; nuciferele (nuci, alune, seminţe de dovleac etc. neprăjite şi nesărate) conţin omega 3 şi alţi acizi graşi „buni”. Nucile se păstrează în coajă şi se desfac doar înainte de consumare, altfel se oxidează!
• dieta noastră trebuie să conţină o cantitate foarte mare de legume şi fructe.
A consemnat Natalia Corlean
Sursa: Apostolat în Ţara Făgăraşului
UPDATE – Pe aceeasi tema (complementare) sunt si articolele:
N-am cuvinte... 
personal recomand supele in post (faci o oala intr-o sambata si te tine o saptamana intreaga); post inseamna tocmai ne-mancare, foame, asa ca „ce mancam in post” ar trebui sa nu ne preocupe, ci mai degraba sa ne gandim la cum umplem timpul pe care in mod normal il dedicam gatitului, cumparaturilor si savuratului mancarurilor intr-un mod bineplacut Domnului…
Elena, totusi majoritatea mancam, inclusiv in post 🙂
Dintre acestia, o foarte mare parte o facem consumand produse gen salam de soia, carnati de soia, cascaval de post, pateu de post etc. Acestea, pe langa faptul ca te fac sa pierzi postul pt ca de fapt iti satisfaci pofta, te „scapa” si de sanatate. Cam asta a fost scopul articolului.
Foarte utila observatia, completarea ta – necesitatea de a ne preocupa sa UMPLEM TIMPUL LIBER din post cu ceva de folos. Multumesc!
Doamne ajuta!
Well… in legatura cu toate produsele „de post”: orice produs care contine caseina, caseinat de sodiu (atentie „cascaval de post” si „frisca de post”), lactoza (atentie „snacks-uri”) sunt impurificate cu lapte, caseina e proteina din lapte, iar lactoza zaharul din lapte si singura metoda convenabila de obtinere pe cale industriala foloseste drept materie prima laptele; de asemenea, gelatina este un hidrolizat de colagen, obtinut din oase de animale, care se foloseste deseori in iaurturi (care n-ar trebui consumate, de exemplu, in saptamana branzei)… multe napolitane si margarine contin zer, care e din lapte etc.
Deci intr-adevar, ce gatim acasa e mai „de post” pentru ca stim exact ce contine.
In legatura cu faptul ca mancam in post, da, clar ca mancam, unii mai mult, altii mai putin (cantitativ), totusi este important ca fiecare din noi, oricat de mult/consistent ar manca, sa invete sa flamanzeasca, iar apoi sa inteleaga ca in afara de hrana trupeasca mai exista si hrana duhovniceasca si anume „orice cuvant al lui Dumnezeu” si sa incerce sa se indestuleze cu SF Scriptura si talcuirile Sf Parinti.
Doamne ajuta! Si un post cu folos!
As avea o nelamurire: la toate punctele e argumentat de ce nu sunt recomandate, doar la margarina nu. Am citit de curand despre intalnirea nationala a medicilor nutritionisti la care au vorbit, printre altele, si de margarina. Si ziceau ca s-au schimbat foarte multe lucruri in legatura cu produsul asta, si ca parerile de pe piata pe care le au multi consumatori nu mai corespund cu realitatea. daca va intereseaza va pot da si linkul 🙂
@Stefan, presupun ca la intalnirea respectiva nu s-a discutat nimic despre sarea iodata pe care suntem OBLIGATI sa o consumam, despre toti aditivii alimentari pe care ii ingeram, despre carnea de pui din magazine si cu ce au fost puii aia hraniti (umflati), despre iaurt si ce intra in compozitia lui, despre re-re-re-pasteurizarea laptelui etc. etc.
Or fi vorbit ceva despre Codex Alimentarius, acei medici nutritionisti?
Iarta-ma daca ti se pare ca nu fac legatura cu ce ai spus tu mai sus, dar daca esti dispus sa inghiti gogosi conform carora margarina e un produs sanatos, e pe raspunderea ta, de persoana fizica 🙂
Doamne ajuta!
@ Stefan: margarina se obtine prin hidrogenarea uleiurilor vegetale; daca stii ceva chimie, stii ca grasimile sunt di- sau trigliceride, adica di- sau triesteri ai glicerinei cu acizi grasi; in gliceridele din plante, de regula, acizii grasi sunt mono- sau polinesaturati, adica au una sau mai multe legaturi duble; prin hidrogenare scade gradul de nesaturare, adica legaturile duble devin simple si fiecare atom de carbon implicat in legatura dubla primeste cate un atom de hidrogen; gliceridele saturate (ca cele din produsele animale, tip unt sau untura) sunt solide, iar cele nesaturate (vegetale) sunt lichide; margarina este vegetala si solida, se obtine din uleiuri prin hidrogenare totala sau, preferabil, partiala, pentru a avea consistenta dorita. Dublele legaturi in uleiuri au o anumita configuratie geometrica, respectiv cis; in procesul de hidrogenare partiala, nu toate dublele legaturi devin simple, ci o parte raman duble, insa isi schimba configuratia din cis in trans; lipidele cis pot fi metabolizate de organismul uman, dar cele trans nu, astfel ca raman in sange mai multa vreme, cresc LD-colesterol si sunt mai predispuse la depunerea pe peretii arterelor si initierea aterosclerozei; in plus, printr-un mecanism necunoscut inca, scad HDL-colesterol, adica acele lipoproteine care transporta colesterolul de la organe la ficat, unde poate fi transformat mai departe in precursori necesari organismului; prin urmare, grasimile trans din margarina accelereaza procesul de depunere a placilor de aterom pe vasele de sange prin doua mecanisme, spre deosebire de grasimile saturate naturale, care doar cresc LDL. Precum ar trebui sa stii, ateroscleroza sta la baza multor afectiuni cardio-vasculare, cum ar fi angina pectorala si infarctul de miocard, accidentele cerebrale ischemice tranzitorii, infarctul hepatic si pulmonar etc etc etc…
De aceea e bine sa evitam margarina. Exista totusi exceptii f sanatoase: untul de cocos si untul de cacao sunt grasimi vegetale cu punct de topire mai inalt, adica la temperatura camerei au o consistenta semisolida si pot fi folosite cu succes in diverse retete. Contin atat grasimi saturate cat si nesaturate.
Unele gospodine folosesc pasta se susan (tahini) in loc de margarina, care este o alta alegere sanatoasa.
[…] UPDATE: Ce mâncăm în post? […]
[…] E-uri am putea să (nu) mâncăm în […]
Mare atenție la uleiul de palmier.
Citeam pe undeva cu un an în urmă că este unul dintre cele mai dăunătoare uleiuri, dar care se folosește pentru că este foarte foarte ieftin.
Îmi pare rău, dar nu mai am acum sursa de unde m-am informat atunci.
@Tiberiu,
Din cate stiu eu (am lucrat intr-o companie – mare producator de chipsuri, care folosea ulei de palmier), uleiul de palmier nu este ieftin deloc, dar chiar este foarte rezistent la prajeli.
Poate ca „ieftin” reiese in urma costului/nr de utilizari.
@Tiberiu & Florin:
Uleiul de palmier este unul din uleiurile semisolide, care permite prajitul la temperaturi mari, fara a se arde. Intr-adevar, nu este ieftin. Este incriminat ca ar dauna sanatatii datorita faptului ca, fiind semisolid, are un procent mai mare de grasimi saturate, grasimile saturate fiind in general asociate cu procesul de ateroscleroza. Prajitul in sine este un proces de deshidratare, in care se formeaza acroleina din glicerina, precum si radicali liberi, implicati in procese oxidative si inflamatorii. Asocierea dintre prajit si grasimile saturate reprezinta factorul daunator. Nu am citit nicaieri daca e mai toxic prajitul in ulei de palmier decat ulei de floarea soarelui, insa inclin sa cred ca, avand un grad mai mare de nesaturare si fiind mai putin rezistent la temperaturi inalte, uleiul de floarea soarelui poate genera mai multi radicali liberi si specii reactive de oxigen (pentru ca o legatura dubla dintr-un ulei nesaturat e mai usor de rupt decat una simpla dintr-o grasime saturata).
Recomandarea generala este folosirea uleiurilor cu un grad cat mai mare de nesaturare, cum ar fi cel de masline, insa in stare netratata termic (i.e. presat la rece). Asta presupune, de asemenea, sa il prelucram termic cat mai putin si in timpul gatitului. Ratiunea este ca, avand acel grad de nesaturare ridicat, in organism se va comporta ca tampon, intrand el in procesele de oxidare in locul biomoleculelor specifice organismului uman; prin acest mecanism se comporta vitamina E (tocoferol) ca antioxidant. In plus, alte uleiuri, ca cel de floarea soarelui, in, soia etc sunt bogate in acizi grasi esentiali (adica sunt formate preponderent din trigliceride care contin acizi grasi polinesaturati: acid linoleic, linolenic etc), foarte importanti in membranele biologice si in procesele inflamatorii.
Interesant, am pornit de la post si ne-mancare si am ajuns sa discutam despre nutritie si sanatate…
Multumesc, Elena, pt detalii!
Am pornit de la post (care inseamna sanatate – trupeasca, sufleteasca) si am ajuns la sanatate (data de alimentele sanatoase). 🙂
Inca un lucru, a propos de „sanatate”. Cercetati etichetele unde sunt inscrise ingredientele si vedeti cat dince cumparati contine glutamat de sodiu (a.k.a. monosodium glutamat, glutamat nomosodic), care este un potentiator de gust si o excitotoxina incriminata ca impiedica aparitia senzatiei de satietate in ciuda faptului ca ai mancat suficient si, printr-un mecanism necunoscut si, se pare, independent de primul, stimuleaza cresterea in greutate. Veti vedea ca majoritatea, daca nu toate produsele de soia il contin. Probabil mai putin unele forme de tofu (care compenseaza prin tona de sare pe care o contin) si laptele de soia…
[…] Ce mâncăm în post? […]
@Elena: Scuze ca raspund abia acum, am fost plecat. Unul dintre lucrurile pe care le spuneau la acea intrunire de care pomeneam ea ca de 15 ani in Romania margarina nu se mai produce prin hidrogenare. Si am mai citit asta si intr-un articol al Oanei Cuzino. Asa ca toata discutia despre cat de rele sunt grasimile hidrogenate nu isi are rostul in contextul in care vorbim de margarina.
@Stefan, desi astept si eu un raspuns al Elenei in privinta asta, pt ca se pare ca „se pricepe”, am citit si ceva despre margarina si pot spune ca nu m-a convins sa o mai consum. Se duce, e adevarat, o intensa campanie de reabilitare a margarinei in ochii consumatorilor, pentru ca se pare ca a scazut mult consumul pt ea, dar eu pur si simplu nu pot avea incredere in acest produs…
Oana Cuzino spune multe, si am dreptul sa o cred sau nu. Sunt multe alte produse „grase” dar vegetale, ce se pot manca dimineata, in afara de margarina.
Imi cer iertare daca „vederile” mele par inguste, dar eu, odata dezamagit de un produs, cu greu ma intorc la el.
De obicei, caut altul similar, dar mai sanatos.
Doamne ajuta!
Nici o problema 🙂 Ideea e ca Elena se poate pricepe sau nu, dar daca are informatii neactualizate, degeaba 😦
Nu stiu unde ai citit ca a scazut consumul de margarina. Din contra, are o crestere constanta. Si mie mi se pare ca se duce o campanie negativa, nu pozitiva in ce priveste margarina, numai ca peste tot aud aceleasi informatii invechite.
Iar vederile tale nu sunt si nici nu par inguste – sunt ale tale, asa cum si ale mele sunt … ale mele 🙂 Eu cred ca lucrurile se pot schimba si daca un argument mi se pare solid, imi pot rectifica o parere. dar asta sunt eu si nu trebuie sa fie toata lumea de acord cu mine. Dar daca ani de-a randul s-a spus ca margarina contine grasimi hidrogenate si prin urmare e rea, in momentul in care aflu ca nu mai contine grasimi hidrogenate mi se pare logic sa imi revizuiesc pozitia.
O zi deosebita tuturor!
Postasem un raspuns ieri, dar vad ca n-a aparut, poate din cauza ca avea un link… spuneam ca in SUA inca se foloseste hidrogenarea si citind ce a spus Stefan mi-am amintit de interesterificare.. daca margarinele romanesti sunt facute cu ulei de palmier acum, atunci cade si discutia legata de intesterificare.
Citez aici continutul link-ului si il rog pe Stefan sa imi trimita pe mail (prin intermediul admin) link-ul la care se refera, poate trebuie sa ma mai up-datez.
Ceea ce citez eu e din 2008:
NaturalNews) Due to the terrible health problems associated with trans fats, the food industry has been busily perfecting another ‘man-made’ replacement to ensure that company sales and profits are kept at a high level. The new solution is a process called interesterification, a technique for making butter-like products from liquid vegetable oils. Interesterification can be used to make margarines, shortenings, baked goods, and confectionary that requires the texture, mouth feel, and smoothness similar to saturated fats.
So what is Interesterification? It is a process that uses enzymes to alter the molecular structure of a vegetable oil, to give it the properties of a fat. Let’s look at the process of interesterification.
The interesterification process involves taking a batch of vegetable oil, to which we add an enzyme that acts as a catalyst. The catalyst causes the separation of a triglyceride molecule into a glycerol and 3 fatty acids.
After breaking the triglycerides molecule apart, the factory can re-configure the fatty acid molecules – combining any three Omega 3, Omega 6, Omega 9, or Saturated molecules, in whatever combination they seek.
Depending on this combination, ie. the percentage of lighter Omega 3 or 6 versus the heavier Omega 9 and Saturated molecules, the hardness of the fat will be determined. The interesterification process can produce any type of fat or oil. This includes heavy fats suitable for deep-frying, semi-solid fats to make margarine, or liquid oils for bottling; the end result is a product that has an indefinite shelf life, targeted at the unsuspecting consumer.
One question that you might ask is, „If vegetable oils are mostly liquid, how can interesterification make them solid?” „Where are the saturated fatty acids coming from to solidify the oils into a fat?” Well this is achieved by hardening some of the vegetable oil – by bombarding the liquid oils with hydrogen in a process called hydrogenation. In other words the hydrogenation process is still a key part of the interesterification process but there are no trans fats. Unfortunately these new vegetable oil/fats made via interesterification have a molecular structure that the human body has never seen before. And there lies the problem.
One thing to remember is that the interesterification processes explained above takes place after the sanitization process that occurs earlier in the oil processing plant. Let’s remind ourselves of that purification process:
„The seeds are firstly ground by a grinding machine, and then steam cooked, and thereafter mixed with solvents to dissolve out the oils. The most popular solvents are Hexane or Trichlorethylene and both are very carcinogenic. The oils and solvents are then separated, and minimal traces of Hexane remain in the oil. The oil is then refined with the addition of sodium hydroxide and temperatures are increased to over 200ºC / 400ºF. Thereafter the oil is treated with carbon that removes all the Vitamin A, E, F, Lecithin, Chlorophyll, and other nutrients. Preservatives and/or anti-oxidant additives like BHA/BHT are added later.”
In summary, the vegetable oils first go through the purification as described above, followed by the hydrogenation process, and then interesterification. Can you see why natural fats like butter are the way to go? No one knows the consequences of eating the newer interesterified oils/fats because no long term trials have been done. And cancers take years to develop. Some preliminary testing indicates that interesterified oils have the same risks as trans fats.
Currently there is no legislation covering interesterification, and you are unlikely to see it mentioned on any food labels. So if margarine, cakes, biscuits or other food product states ‘vegetable oil’ then you can be absolutely certain that it contains either interesterified fats, or trans fats. There is simply no other commercially viable way to produce a solid fat from vegetable oils that are suitable for baked goods.
In other words, if you see ‘No Trans Fats’ on a packet of cake or biscuits made from vegetable oils, then you can be certain that it contains highly processed interesterified, or fully hydrogenated vegetable oils.
In Summary:
From research done in the last twenty years we’ve learned that processed vegetable oils are a serious threat to our health for the following reasons:
1) The big problem with processed vegetable oils is at the cell level. Since these fats don’t occur in nature, our bodies don’t know how to deal with them. The body tries to use them, thinking they are normal fats, and they wind up in cell membranes and other places where they behave strangely. These man-made fats weaken the cell membrane, particularly their protective structure and function.
2) The big threat to males is coronary heart disease. In males, processed vegetable oils appear to activate the body’s immune responses when they enter the artery walls, because these fats do not resemble anything that the body recognises, so the body attacks it. This directly leads to an inflammatory response in the arteries which leads to the formation of dangerous plaque build-up.
3) In the case of women it’s a bit different. These processed vegetable oils manage to somehow bypass the immune response at the artery wall. However they move further along into the body, and are deposited into the fatty tissues such as in the breasts, where they directly contribute to cancer.
4) A major problem with processed vegetable oils is the residue of toxic metals, usually nickel and aluminium, left behind in the finished product. These metals are used as catalysts in the reaction, and they accumulate in our nervous system where they can lead to neurological conditions. These heavy metals also poison enzyme systems and alter cellular functions, and cause a wide variety of health problems. These toxic metals are difficult to eliminate, and our ‘toxic load’ increases steadily with small exposures over time.
Remember it took 30 years to learn that trans fats were a disaster, and it will take just as long to learn the same about interesterified fats.
@elena,
Te rog sa ma crezi ca in afara de commenturile postate deja, n-am primit altul. Poate a aparut o problema in momentul in care ai dat „Trimite comentariul”.
Mai trimite-l odata.
Desigur, iata linkul http://www.csid.ro/dieta/vrei-o-inima-tanara-treci-pe-gratarul-vegetal-4596354/
Si uite inca un link in care e precizat un studiu din Finlanda, unde intr-o regiune au monitorizat timp de 25 de ani schimbarea obiceiurilor alimentare printr-un program de nutritie, pentru ca erau pe locul I la morti din cauze cardiovasculare. Si au obtinut niste rezulate incredibile.
http://www.gandul.info/sanatatea/grasimile-fac-parte-dintr-o-alimentatie-echilibrata-si-sanatoasa.html?3891;4109241
Zi frumoasa!
Link-ul lasat de mine era asta: http://www.naturalnews.com/022759.html In josul paginii sunt link-uri catre autor, care este nutritionist cu background de medicina alternativa. Din pacate, in link-urile lasate de Stefan nu am reusit sa gasesc trimiterea catre articolul care descrie studiul din Finlanda, ca l-as fi cautat pe pubmed sa il citesc in intregime.
Am citit si articolul asta: http://www.gandul.info/sanatate-food-drink/producatorii-de-margarina-noua-isi-fac-reclama-cu-grasimile-bune.html?3891;4634362 dupa ce l-am citit pe ultimul si tot nu am gasit referire la studiul respectiv.
Din toate procesele de obtinere a margarinei pe care le stiu eu, deocamdata nu am nimic cu „expeller press”, care e un procedeu de obtinere a uleiurilor; daca margarina se obtine prim amestecarea uleiurilor lichide cu cel de palmier sau de cocos, nu am de comentat pentru ca nu se modifica structura trigliceridelor. In rest am motive serioase sa fiu sceptica si sa nu recomand consumul.
Scuze, s-a cam ratacit notificarea privind commentul tau prin mailuri si acum am vazut-o 😦
Da, stiu articolul de care zici, dar mi se pare tendentios, ca multe alte articole pe o foarte mare varietate de teme in care jurnalistii incearca, din pacate, sa vada negru oriunde. Ma rog, treaba lor, dar cred ca promoveaza un stil panicard, bazat prea mult pe reactii emotionale in defavoarea unui demers rational si logic, matur pana la urma…
Am cautat putin ceva mai multe informatii despre studiul pe North Karelia pentru ca mi se pare minunata consecventa in implementarea unei stategii de sanatate pe parcursul a 30 de ani. Noi nu reusim nici macar pe 4 ani 😦
Uite cam ce am gasit eu – unele sunt mai dezvoltate, altele prezinta mai succint proiectul:
– http://docs.google.com/gview?a=v&q=cache%3AUpOAS00pfpIJ%3Awww.diabetesvoice.org%2Ffiles%2Fattachments%2Farticle_593_en.pdf+world+heart+federation+karelia&hl=ro&sig=AFQjCNGAr66VIjvor6asnPM7Xc3wt7qB7Q (o prezentare pe scurt, axata mai mult pe liniile generale)
– http://www.world-heart-federation.org/ – poti da search dupa Karelia si iti va da cateva rezultate interesante
– http://www.iuns.org/features/IUNS%20and%20Unilever/IEM%20Presentation_Prof%20P%20Puska.pdf – e posibil sa ti se incarce mai greu pentru ca este un document pdf, dar e recent si cred ca merita: este raportul despre proiect din februarie 2009 si pentru discutia noastra anteriaoara legata de consumul de unt vs consumul de margarina recomand urmarirea prezentarii evolutiei consumului de grasimi saturate si unt
Mai sunt si alte lucruri pe net, dar da un search pe Google dupa Karelia si World Heart Federation si sigur gasesti informatii interesante.
Zi frumoasa!
[…] Ce mancam in post? […]
[…] Ce mancam in post? […]
[…] Ce mancam in post? […]
[…] Ce mâncăm în post? Like this:LikeBe the first to like this post. […]
[…] Sursa Aici, Aici, Aici, Aici […]
[…] Sursa Aici, Aici, Aici, Aici […]