În scopul prevenirii fraudelor – se reduc plafoanele la retragerile zilnice de pe card !?!

Continuă veştile „proaste” dinspre bănci, în sensul că ne apropiem din ce în ce mai mult de obligativitatea cardului bancar cu cip. Iată că această criză de lichidităţi a băncilor duce acum, împreună cu aşa-zisa lipsă de siguranţă a cardurilor cu bandă magnetică, la limitarea plafonului retragerilor zilnice de numerar.

Cum sună asta pentru mine? Păi nu ştiu cum să vă spun, dar în afară că sunt obligat, indiferent de opţiunea mea, să-mi iau salariul pe card (şi mai pierd nişte bani din administrare de cont, comision la retragere etc. etc.), în afară că nici până acum nu puteam beneficia de toţi banii de pe card odată, la nevoie (în caz că nu era o bancă deschisă în apropiere), acum acest plafon a coborât şi mai jos. Motivul? „În scopul prevenirii fraudelor” – după cum declară ei. Pentru ce? Pentru a mă forţa să trec pe cardul cu cip – cică ăsta ar fi mai sigur, de pe tipul ăsta de card aş putea retrage mai mult, pentru că ar fi mai sigur. Aş putea adăuga: şi marmota învelea ciocolata în staniol.

Bineînţeles că lucrurile sunt „la început”, îmi pot modifica plafonul printr-o cerere scrisă, printr-un telefon etc. Dar pentru ce-mi introduci tu mie obligativitatea cardului? Poate că n-am chef să vin la tine să-ţi CER banii MEI, poate că vreau să stau cu toţi banii în casă. Nu era mai corect să vin la tine în cazul în care vreau să îmi PUN o limită de retragere zilnică? Şi-aşa TE PLĂTESC pentru „serviciul” de care sunt OBLIGAT să beneficiez. 

Pentru aceia care mi-ar recomanda asemănarea cu obligativitatea de a plăti contribuţiile către stat, le amintesc că acesta este un serviciu prestat de instituţii private, plătit din suma netă „încasată” de mine (de fapt, de bancă). Alţii vor spune bineînţeles că în felul ăsta „autorităţile” au un control mai bun al situaţiei mele financiare, îmi pot cunoaşte situaţia lichidităţilor, dar în primul rând cică reduc efectele „economiei gri” ş.a. În afară de beneficiile pe care e imposibil să nu le simt şi eu. După toate declaraţiile pe care le solicită, în care au şi câte fire de păr am în cap, ce control mai vor? Poate doar să-mi dea un cod unic de identificare, ca să nu le mai încurc subtotalurile.

Voi ce părere aveţi despre articolul de mai jos, din Săptămâna Financiară? Găsiţi în el o „pregustare” a documentului electronic unic pe care vom fi obligaţi să-l avem fiecare, peste doar câţiva ani? Vom deveni cu toţii nişte subiecţi de analiză, de cercetare şi pentru ce? Pentru obsesia unora de a ne avea sub control, de a ne face nişte subiecţi de consum, pentru a-şi putea ajusta oferta în funcţie de comportamentul meu, al consumatorului… Cui i se pare că exagerez, îl invit să „get out of the box”, să arunce o privire de ansamblu. Băieţi/fete, ieşiţi un pic din gândirea de tip corporatist; nu sunteţi maşini.

• Plafonul zilnic pentru retragerile de numerar de la bancomate s-a injumatatit la unele banci

Criza de lichiditati din ultimele luni si fraudele in crestere determina bancile sa sufle si in iaurt cand exista riscul de a ramane fara bani la ghisee sau la bancomate. Astfel, institutiile de credit impun restrictii tot mai mari in privinta retragerilor de numerar de la bancomate, dar si de la ghisee. Aceste masuri de precautie ar putea insa afecta utilizatorii de carduri, mai ales atunci cand calatoresc in strainatate si nu pot contacta banca pentru ridicarea restrictiei.

Conform termenilor si conditiilor generale de afaceri ale bancilor, acestea pot limita numarul de operatiuni realizate cu cardul, precum si suma maxima ce poate fi retrasa zilnic, in scopul prevenirii fraudelor. Este adevarat, volumul de fraude cu carduri este in continua crestere in Romania, ca urmare a inmultirii numarului acestor instrumente de plata. Bancile au emis pana acum 23,5 milioane de carduri, insa doar 13 milioane sunt valide, iar 10,9 milioane se utilizeaza efectiv, la cele aproape 10.000 de bancomate si 200.000 de POS-uri din magazine. Fraudele cu cardul sunt stimulate si pentru ca banda magnetica a acestora se poate copia destul de usor, la ATM-uri sau POS-uri. Procesul de trecere la cardurile cu cip, care reduc simtitor ilegalitatile, a fost amanat destul de mult, astfel ca specialistii se asteapta ca abia peste doi ani numarul acestora sa devina majoritar in Romania. In aceste conditii, dar si ca efect al crizei de lichiditati cu care s-au confruntat bancile in lunile de criza de la finalul anului trecut, limitele de retragere de pe card, pe parcursul unei zile, au fost scazute. Plafonul a ajuns acum la valori foarte mici, de maximum 2.000 de lei, fata de 4.000 de lei initial, in cazul unor banci precum Bancpost.

• Pentru bani mai multi, completati o cerere

Limitarea accesului la fondurile din contul de card ar putea afecta o parte din clientii bancilor, atunci cand acestia au nevoie de sume mai mari de bani pentru efectuarea diverselor plati mai putin uzuale, precum achitarea unei calatorii sau a unui bun de valoare mai mare. Mai ales ca rezolvarea problemei se poate dovedi destul de dificila. Astfel, la unele banci se poate cere ridicarea restrictiei, insa doar daca detinatorul de card se deplaseaza la sediul unitatii pentru a completa un formular in acest sens. Mult mai util si eficient ar fi daca acest lucru s-ar putea face prin mijloace moderne de comunicare, precum telefon sau Internet banking, prin care se realizeaza, in conditii de siguranta, si diverse alte operatiuni bancare, precum plati, transferuri sau constituirea de depozite. Nu toate bancile s-au gandit la acest lucru, insa mai exista si exceptii: la ING Bank, limita de tranzactii cu cardul se poate ridica in aceeasi zi, prin telefon. O solutie ar fi sa apelati la un card cu limita de retragere mai mare. La unele banci, precum BRD, limita maxima de retragere a banilor de pe carduri variaza in functie de tipul acestora: in cazul celor de salarii, Maestro, limita este de 3.000 de lei zilnic, in timp ce pentru cardurile de debit MasterCard Standard limita e de 7.000 de lei zilnic.

• Te programezi sau plăteşti scump

Deţinătorii de carduri prinşi în capcana limitei maxime de tranzacţionare mai au o soluţie la îndemână: pot merge cu „plasticul” la ghişeele băncii, de unde pot obţine mai mulţi bani, dar în schimbul unor taxe mai mari. Comisionul de retragere de numerar la ghişee este în general de 0,4-0,5% din sumă, în timp ce pentru retragerile de la ATM-uri, taxa este de 0,2% sau chiar gratis, la unele bănci. Dar chiar şi la ghişee unele bănci impun restricţii sau ta-xează suplimentar. Cei care vor să retragă sume mai mari de 10.000 de lei/euro (BRD) sau echivalentul a 3.000 de euro (BCR), vor trebui să anunţe operaţiunea cu o zi înainte, astfel riscă să nu găsească suficienţi bani. Sau vor fi nevoiţi să plătească, din nou, taxe suplimentare. Astfel, la Alpha Bank, orice retragere de nu-merar mai mare de 10.000 de lei sau 10.000 de euro trebuie anunţată băncii în scris cu 24 de ore în avans, iar sumele mai mari de 30.000 de lei sau 100.000 de euro trebuie anunţate în scris băncii cu 48 de ore în avans. În caz contrar, banca va percepe un comision de 0,75% aplicat sumei retrase, adică aproape dublu în comparaţie cu nivelul standard al comisionului de retragere numerar (0,4%, minimum 2,5 lei pentru lei şi 0,5%, minimum 5 euro pentru valută). Şi Banca Transilvania percepe un comision de 0,25% pentru sumele mai mari de 5.000 de euro sau 30.000 de lei retrase de la ghişeu fără ca operaţiunea să fi anunţată cu 24 de ore înainte, sau chiar cu 48 de ore în avans, pentru sume mai mari de 500.000 de lei.

---