Rugăciune pentru Japonia după cutremur şi tsunami
Postat: 24 martie 2011 Înscris în: Diverse, Formă şi conţinut în Ortodoxie, iubire | Tags: catastrofa, cutremur, iubire, Japonia, ortodoxie, rugaciune, tsunami Scrie un comentariu
Doamne, noi oamenii am încercat de nenumărate ori să devenim mai înalţi şi mai mari decât Tine, Unul şi Adevăratul Dumnezeu.
Am distrus tot ceea ce Tu ne-ai dat.
Am luat toate lucrurile din jurul nostru (natura, vieţile şi restul) ca fiind de la sine.
Rugămu-Te, Doamne, miluieşte-ne!
Rugămu-Te, ajută tuturor celor care în Japonia, în Hawai şi în alte locuri au fost loviţi de această catastrofă.
Să fie aceasta un prilej de adevarată pocăinţă pentru noi toţi,
Citește în continuare »
„Precum v-am iubit Eu pe voi, aşa să vă iubiţi şi voi unul pe altul” (Ioan 13, 34-35) – Tâlcuiri despre dragostea dezinteresată
Postat: 16 martie 2010 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, credinta, cruce, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, ortodox, pacat, prieteni, Sf. Apostol si Evanghelist Ioan, sfant, suflet, Tineri Scrie un comentariu
“Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum v-am iubit Eu pe voi, aşa să vă iubiţi şi voi unul pe altul” (Ioan 13,34). Cum era adevărat că ucenicii auzind aceste cuvinte şi lucruri, vor fi cuprinşi de teamă şi de groază, aşa ca nişte oameni cu totul părăsiţi, Învaţatorul lor îi mângâie, şi pentru a-i face mai siguri şi a-i întări, El plantează în inima lor rădăcina tuturor felurilor de virtuţi, adică iubirea; ca şi cum ar zice: fiindcă Eu plec, voi sunteţi trişti şi abătuţi; dar dacă vă iubiţi unii pe alţii veţi fi mai tari şi mai curajoşi. Pentru ce le-a zis cu aceste cuvinte? Fiindcă felul în care le-a zis era mult mai folositor şi mult mai avantajos.
„Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (Ioan 13,35). Prin aceste cuvinte Iisus Hristos le arată că întărindu-i în iubire, şi însemnaţi cu acest semn, nimic nu-i va putea risipi pe cei ce s-au unit in acest fel. Apoi, Mântuitorul le-a făcut această prezicere după ce trădătorul a ieşit şi s-a despărţit de ei. Dar pentru ce numeşte El nouă, o porucă din legea veche? Aceasta, fiindcă a făcut-o nouă prin felul în care a răspândit-o El; întrucât zicând: „Dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”, a adăugat: „Precum v-am iubit Eu”. Eu nu mi-am achitat o datorie, eu nu v-am iubit ca răsplată pentru meritele voastre din trecut, ci am început eu primul să vă iubesc, zice El, şi să vă fac bine; astfel trebuie ca voi, la fel, să faceţi bine prietenilor voştri, chiar fără a avea faţă de ei o obligaţie imediată. Citește în continuare »
Dacă vrei, poţi (să-ţi păstrezi fecioria)
Postat: 13 februarie 2010 Înscris în: Copii si parinti, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: Dragobete, feciorie, Hristos, iubire, ortodoxie, prieteni, Sf. Valentin, Valentine's Day 23 comentarii
„Bucurie”! Suntem în „anotimpul iubirii”, vine ziua de Sf. Valentin, „sărbătoarea” de import şi apoi a Dragobetelui autohton, şi am putea pretinde ca asistăm la o adevarată feerie a dragostei! „Bucurie!”, căci asta pretindem toţi, că suntem bucuroşi, fericiţi, deşi în interior suntem găunoşi şi neştiind ce să mai facem ca să nu fim singuri, comitem greşeli mari, facem compromisuri care ne costă apoi multe nopţi de nesomn, multe gânduri ce nu ne vor da pace, preţul plătit fiind chiar pătarea conştiinţei noastre, pierderea bucuriei adevărate de a avea o conştiinţă curată, de a fi mângaiaţi în singurătate (deşi nu doar în singurătate suntem mângâiaţi), de Însuşi Domnul nostru! Însă nimic nu e pierdut!
La intrebarea dintr-un articol: “SE MAI MERITA SA-TI TII FECIORIA IN ZIUA DE AZI?”, o tanara a postat un comentariu prin care a exprimat ceea ce cred multi dintre noi – de fapt, acesta este glasul acelora care nedandu-si seama intre ce au de ales, opteaza pentru renuntarea la floarea unica a fecioriei in schimbul “intrarii in lume” (problema astazi este mai ales ca multi chiar nu-si mai dau seama ca sunt in fata unei optiuni – caci a-ti pastra fecioria este nu numai o optiune, ci chiar de dorit, dar astazi s-a “trecut” deja şi de faza “libertatii” de gandire care-ţi oferea dreptul să crezi că ai de ales, ajungandu-se la impunerea ideii ca renuntarea la feciorie cat mai timpuriu este o necesitate!).
Cuiva care întreabă despre inocenţa dormitului împreună şi a atingerilor intime între tinerii necăsătoriţi
Postat: 1 februarie 2010 Înscris în: Copii si parinti, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, boala, credinta, crestin, curatie, cuvant, dragoste, educatie, feciorie, iubire, masturbare, moarte, necaz, pacat, patima, post, prieteni, sexualitate, sfant, sleeping together, suflet, tinerete 5 comentarii
Am auzit, mai demult, pe cineva întrebând pe un site: „Şi eu, când eram mai mică, am suferit fiind chinuită de păcatul masturbării, dar acum nu mai fac acelea. În prezent sunt la facultate, stau în cămin şi am un prieten şi cum e şi el cu mine la acelaşi cămin la aceeaşi facultate şi în aceeaşi grupă evident că stăm împreună în cameră (deşi ştiu că nu ar trebui). Sunt mai multe: eu sunt cam emotivă, timidă şi din cauza asta stau cu el si facem asta, dar nu l-am lasat sa faca dragoste (sex) cu mine pentru că ştiam că e păcat. Dar dacă facem asta, e ca şi cum am face dragoste, nu e aşa?„
Înţeleg ceea ce zici, dar chiar dacă nu faci dragoste efectiv, faptul că vă atingeti în felul acela, nefiind căsătoriţi, este desfrânare, este păcat.
Nu trebuie sa faci neapărat, efectiv, dragoste. Mintea voastră este marcată deja, dar asta nu înseamnă, bineînteles, ca puteţi trece la “pasul” următor. Ba chiar din contră! Masturbarea este un păcat – asta trebuie să o ştiţi şi să o conştientizaţi amândoi şi să vă opriţi din ceea ce faceţi acum. Însă aceasta nu v-o spun ca pe ceva imperativ, în sensul că voi ar trebui să faceţi neapărat aşa pentru ca aşa vi s-a spus…
Tocmai din cauză că sunteţi oameni mari şi stiţi că masturbarea este un păcat, înseamnă că gândiţi suficient de mult ca să renunţaţi la păcat odată ce îl şi ÎNŢELEGEŢI ca păcat. Citește în continuare »
Sfătuiţi drept, dar cu dragoste! (consideraţii logice asupra milosteniei prin cuvânt)
Postat: 14 ianuarie 2010 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: adevar, angajament, biserica, contract, dragoste, erezie, Hristos, Iisus, intelegere, iubire, ortodoxie, pacat, prietenie, sfat, Tineri 7 comentarii
Astăzi s-a ajuns la o dispută între “iubire” şi “dreptate”. Trecând peste “dreptatea” pe care o poate avea orice persoană prin simpla exprimare a unei păreri, care poate fi “bună” sau “greşită” şi care (părerea) este, de obicei, subiectivă, cuvântul DREPTATE are legătură directă cu ADEVĂRUL, provenind din acela nu etimologic, ci ca înţeles.
Astfel, pentru că ortodocşii susţin (pe bună dreptate, acest lucru reieşind în primul rand din Sfânta Tradiţie – complementara Sfintei Scripturi, şi din practica Bisericii) că Biserica Ortodoxă este de fapt şi de drept Unica Biserică a Lui Hristos, această susţinere bazându-se pe lucrarea Sfântului Duh în Sfintele Taine şi în cei ce iau parte, în Duh şi în Adevăr, la ele, au apărut aceia care, pe principiul că iubirea e mai mare decât dreptatea, încep să pună la îndoială dreptatea, prin urmare Însuşi Adevărul revelat – pe Hristos!
Aceştia uită, însă, că “iubirea” este de fapt, dumnezeiască şi că este imposibilă în afară de Adevăr. Să vedem de ce.
Să nu prăznuim Naşterea Domnului în mod lumesc, ci supralumesc , căci nu pe ale noastre le serbăm, ci pe ale Stăpânului
Postat: 24 decembrie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: bethleem, biserica, cadou, craciun, credinta, cruce, cuvant, iubire, mila, mos craciun, nasterea domnului, necaz, petrecere, sarbatoare, Sf. Grigorie de Nazianz, Sfintii Parinti Un comentariu
Sf. Grigorie de Nazianz, în una din Cuvântările din lucrarea „Taina M-a Uns”, ne arată cum ar trebui să prăznuim Naşterea Domnului.
Hristos se naste, slaviti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L! Hristos pe pamant, inaltati-va! Cantati Domnului tot pamantul! Si ca sa spun doua lucruri deodata, cerurile sa se veseleasca si pamantul sa se bucure pentru Cel ceresc si acum pamantesc. Hristos este acum in trup! Veseliti-va de aceasta, cu cutremur si cu bucurie: una, din pricina pacatului, alta, din pricina nadejdii. Hristos este acum din Fecioara! Femeilor, faceti-va ca fecioarele, ca sa va faceti si voi maici ale lui Hristos! Cine nu se inchina acum Celui care a fost de la inceput si cine nu mareste pe Cel care Se naste acum?
Inca o data intunericul se risipeste, inca o data lumina se infiinteaza. Inca o data Egiptul se pedepseste cu intuneric si inca o data Israelul este calauzit prin stalp de lumina! Poporul care sade in intunericul necunostintei, sa vada lumina cea mare a cunostintei! Ce a fost vechi a trecut; iata, toate sunt noi! Litera da indarat, spiritul biruieste! Umbrele trec grabite, Adevarul paseste in lume! Melhisedecii sunt acum laolalta; Cel nascut fara de maica, Se face acum fara tata: fara de maica dupa ceea ce era El mai inainte, iar fara de tata dupa ceea ce a fost El mai pe urma. Se rastoarna legi ale firii. Trebuie sa se implineasca lumea de sus. Hristos ne porunceste, sa nu ne impotrivim! „Voi, neamurile toate, plesniti din palme“[Psalmul 46]; „caci prunc ni S-a nascut Fiul si ni S-a dat noua, a caruia stapanire sta pe umarul Lui, caci se ridica odata cu crucea si numele Lui este chemat inger al Sfantului cel Mare” [Isaia 9,5], adica al Tatalui. Sa strige Ioan: „Gatiti calea Domnului” [Matei 3,3], iar eu am sa vestesc cu glas mare puterea acestei zile: Cel nepipait Se pipaie; Cel mai presus de trup Se incepe; Fiul lui Dumnezeu Se face Fiu al omului, Iisus Hristos ieri si azi si in veci! (…)
Din prea multă iubire l-a pălmuit Sf. Nicolae pe ereticul Arie!
Postat: 11 decembrie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: Arie, erezii, iubire, ortodoxie, Sf. Nicolae, Sf. Spiridon Scrie un comentariu
Pe 12 decembrie este prăznuit Sf. Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei. Acest sfânt ierarh este unul dintre cei 318 Sfinti Parinti care au participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in anul 325, alaturi de Sf. Ierarh Nicolae.
Nu ştiu câţi dintre voi cunoaşteţi: Sinodul I Ecumenic a fost organizat de primul împărat creştin, Sf. Împărat Constantin Cel Mare, împreună cu mama sa, Sf. Împărăteasă Elena. Sfinţii Părinţi au solicitat organizarea acestui prim Sinod Ecumenic ca urmare a ereziei lui Arie (sau Arius), un preot din Alexandria, care cu argumente raţionaliste, nega dumnezeirea Fiului şi deci mântuirea omului prin Hristos. El apela la firea credulă a oamenilor simpli, întrebând femeile gravide: „Fiul vostru exista înainte de a fi zămislit?” ca presupusă dovadă a naturii create, şi deci nemântuitoare a Fiului, care era văzut ca o „Creatură” de prim rang a Tatălui.
Erezia lui s-a răspândit în câţiva ani atît de mult încât rupsese Biserica în două şi ameninţa să se răspândească în tot imperiul roman de răsărit şi de apus.
Exemplu de familie creştină: Pătimirea Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia şi a celor împreună cu dînşii (26 august)
Postat: 26 august 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, iubire, Tineri | Tags: biserica, casatorie, copii, crestin, criza, cruce, educatie, Iisus, iubire, moarte, mucenici, necaz, ortodox, pacat, pilda familiei crestine, prieteni, rugaciune, sfant, Sfintii Adrian si Natalia, suflet, Tineri Scrie un comentariu |
 |
Marele prigonitor al Bisericii lui Hristos, păgînul împărat Maximian, omorînd pretutindeni mulţi creştini, a mers în Nicomidia, cetatea Bitiniei, şi a intrat mai întîi în capiştea idolească, de s-a închinat necuraţilor zei. Apoi, căzînd cu faţa în jos înaintea idolilor, a adus necuratele lor jertfe, împreună cu toţi cetăţenii. După aceea a poruncit ca pe cei ce cred în Hristos, să-i caute şi să-i aducă la chinuire. Îngrozirea lui era înfricoşată asupra acelora ce ar ascunde un creştin; iar acelora ce ar şti undeva un creştin ascuns şi ar spune sau îl va prinde singur şi-l va aduce la judecată, îi făgăduia daruri şi cinste.
Atunci se dădeau la moarte vecini pe vecini şi tată pe fii; pe de o parte, temîndu-se de îngrozirea împărătească, iar pe de alta, aşteptînd plata. Pentru aceea, oarecare din păgîni, apropiindu-se de mai marii oştilor, au zis: „Iată, creştinii s-au ascuns în peşteră. Eu i-am auzit acolo în noaptea aceasta, cîntînd şi rugîndu-se Dumnezeului lor„. Atunci îndată s-au trimis ostaşi, care, alergînd degrabă şi ajungînd la acea peşteră, au prins pe toţi creştinii cîţi au fost în ea, adică 23 de bărbaţi, şi, legîndu-i cu lanţuri de fier, i-au adus în cetate ca să-i pună înaintea împăratului.
Despre desfrâul Europei
Postat: 26 august 2009 Înscris în: Asigurări, Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copii, credinta, credite, crestin, criza, cruce, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, post, prieteni, sarac, Sf. Nicolae Velimirovici, sfant, suflet, Tineri 5 comentarii
Vlădica Nicolae (Sf. Nicolae Velimirovici), cel “întocmai cu apostolii”, este numit Noul Ioan Gură de Aur al Bisericii Sârbe (chiar de catre Sf. Iustin Popovici). Critica pe care Sf. Nicolae a făcut-o Europei este valoroasă nu numai prin faptul că este făcută după principii creştine; este valoroasă mai ales pentru că izvorăşte dintr-o minte creştină, dintr-un suflet care a mers pe calea sfinţeniei. Citind cuvintele Preasfinţitului episcop Nicolae, ne putem da seama cât de superficial este modul în care judecăm Europa contemporană. Trăind cu câteva decenii înaintea noastră, într-o Europă mult mai curată decât cea de astăzi, el a observat rănile care sunt trecute cu vederea de către analiştii convenţionali.
Despre păcatul împotriva Duhului Sfânt
Postat: 20 august 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copii, crestin, criza, cruce, cuvant, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, pacatul impotriva Duhului Sfant, parinti, post, Pr. Galeriu, prieteni, sfant, suflet, Tineri 4 comentarii
Mantuitorul nostru Iisus Hristos rosteste aceasta sentinta grava: „Orice pacat, orice hulire se va ierta oamenilor, dar hulirea impotriva Duhului Sfant nu se va ierta. Celui care va zice cuvant impotriva Fiului Omului se va ierta lui; dar celui care va zice impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta lui nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie” (Matei: 12, 31-32).
Constiinta noastra se vede confruntata, prin acest cuvant divin, cu o intrebare tulburatoare: in ce consta acest pacat impotriva Duhului, impotriva Duhului Sfant, care nu va fi iertat nici in veacul de acum si nici in cel viitor?
In fata unei asemenea marturii divine, noi credem ca trebuie sa ne intrebam, mai intai, ce inseamna iertarea in intelesul ei cel mai adanc. Cu certitudine, in intelesul evanghelic al cuvintelor Mantuitorului, iertarea nu este un simplu act juridic sau gratial, o decizie in virtutea careia vinovatia mea nu-mi mai este imputata, dar ma lasa in aceeasi stare decazuta de mai inainte.
In sensul divin, iertarea inseamna vindecare. Cand patru barbati il aduc pe un paralitic la Iisus Hristos, Domnul ii zice: „fiule, iertate iti sunt pacatel tale”. Atunci, precum ne incredinteaza Sfanta Evanghelie, unii carturari de fata cugetau in inimile lor: „Pentru ce vorbeste Acesta astfel? El huleste. Cine poate sa ierte pacatele, fara numai unul Dumnezeu. Si indata cunoscand Iisus cu Duhul Lui, ca asa cugetau ei in sine, le-a zis: de ce cugetati acestea in inimile voastre? Ce este mai usor a zice slabanogului: iertate iti sunt pacatele sau a zice: scoala-te, ia-ti patul tau si umbla! Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului a ierta pacatele pe pamant, a zis slabanogului; zic tie: scoala, ia-ti patul tau si mergi la casa ta. Si slabanogul – s-a sculat indata” (Marcu: 2, 3-12). – Rezulta de aici limpede ca iertarea in duhul adanc si deplin al Evangheliei inseamna vindecare.
Chipul Lui Dumnezeu în om (Sf. Ignatie Briancianinov). Al Cui chip să purtăm? (7)
Postat: 7 august 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, boala, chip, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dar, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, sarac, Sf. Ignatie Briancianinov, sfant, suflet, Tineri 4 comentarii
Omule! Pricepe vrednicia ta. Priveste poienile si tarinile, râurile întinse, marile nesfârsite, muntii înalti, pomii cei preafrumosi, toate fiarele si dobitoacele pamântului, toate fiarele si pestii care umbla în întinderile apelor, priveste stelele, luna, soarele, cerul: toate acestea sunt pentru tine totul a fost menit sa îti slujeasca. Afara de lumea pe care o vedem, mai este si lumea cea nevazuta cu ochii trupesti, neasemuit mai minunata ca cea vazuta. Si lumea nevazuta este pentru om.
Cum a cinstit Domnul chipul Sau! Ce rost înalt i-a menit! Lumea vazuta e doar pridvorul pregatitor al unui locas neasemuit mai maret si mai larg. Aici, ca într-un pridvor, chipul lui Dumnezeu este dator a se împodobi cu ultimele trasaturi si culori, pentru a capata cea mai desavârsita asemanare cu Originalul sau Cel Atotsfânt si Atotdesavârsit, ca întru frumusetea si minunatia acestei asemanari sa intre în acea camara unde Originalul petrece în chip de nepatruns, marginindu-si, parca, nemarginirea Sa spre a Se arata iubitelor Sale fapturi întelegatoare.
Chipul Treimii-Dumnezeu este treimea-om. Cele trei fete în treimea-om sunt cele trei puteri ale duhului sau, prin care se arata fiintarea duhului. Gândurile noastre si simtirile cele duhovnicesti arata fiintarea mintii, care, vadindu-se cu limpezime, ramâne totodata cu totul nevazuta si neurmata.În Sfânta Scriptura si scrierile Sfintilor Parinti este numit „duh” fie sufletul îndeobste, fie o putere aparte a sufletului. Parintii numesc aceasta putere a sufletului putere cuvântatoare. Ei o împart în trei parti: minte, gând sau cuvânt, si duh. Ei numesc „minte” însusi izvorul, însusi temeiul atât al gândurilor cât si al simtirilor duhovnicesti. Citește în continuare »
„Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc”
Postat: 6 august 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, boala, copii, credinta, crestin, cruce, cuvant, educatie, Iisus, iubire, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, rugaciune, sfant, suflet, Tineri Un comentariu
În Postul Paştelui, un creştin a început să ajuneze în fiecare zi, până la apusul soarelui. Toţi colegii de serviciu îl lăudau pentru nevoinţa sa. Dar, într-o zi, au chemat un preot să le facă sfeştanie la birouri. Când i-au spus preotului despre nevoinţa colegului lor, acesta a întrebat:
– Dar ai binecuvântare de la duhovnic pentru un post atât de aspru?
– Nu, dar mă descurc, nu îmi e greu.
– Chiar dacă nu îţi e greu, tot e bine să ceri binecuvântare de la părintele tău.
Când a ajuns la duhovnic, acesta l-a mustrat, spunându-i:
SOŢIA – SLAVA BĂRBATULUI
Postat: 30 iulie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: avraam, boala, casatorie, copii, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, educatie, iubire, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, rebecca, sarac, Sf. Ioan Gura de Aur, sfant, suflet, Tineri, virtute Scrie un comentariu
Textul de mai jos face parte din omilia „Laudă lui Maxim şi despre ce fel de soţie trebuie să ne luăm„, din Catehezele Maritale, ale Sf. Ioan Gură de Aur. E un text de mare folos atât băieţilor, bărbaţilor care-şi caută mireasă, cât şi viitoarelor mirese, dar tot atât de folositor este şi soţilor, sau părinţilor.
Tu însă, când vrei să-ţi iei nevastă, alergi cu multă grăbire la legile cele din afară şi stând asupra lor, le cercetezi în toată amănunţimea: cum să fie femeia, să nu aibă copii, dacă are copii, dacă are doi sau trei, şi ce fel de tată are, dacă ea se poate folosi de bunurile proprii, dacă mai are şi alţi fraţi la moştenire, ce parte îi revine [viitorului] soţ, şi când soţul va deveni stăpân peste toate ale ei ca să nu lase pe nimeni să ia nici o fărâmă din averea ei, şi în ce condiţii este lipsit acesta de toată averea. Şi multe altele de acest fel cercetând cu sârguinţă în legătură cu soţia, pe toate le cuprinzi şi le scrutezi ca nu cumva, în vreun fel, ceva din lucrurile cuvenite femeii să ajungă la altcineva. Şi cu toate că – ceea ce am şi spus – dacă se întâmplă ceva la care nu te-ai gândit, se va face pagubă în bunuri, însă nu laşi nimic dintre acestea trecut cu vederea. Aşadar, cum nu este lucru aiurit ca pentru nişte bunuri ce se vor i pierde să arătăm atâta sârguinţă, iar pentru primejdia ce ni se face sufletului şi pentru pedepsirile de acolo să nu mişcăm un deget, când ar trebui ca mai întâi de toate celelalte pe acestea să le căutăm şi pentru acestea să ne preocupăm şi să ne tocmim cu de-amănuntul.
De aceea, vă rog şi vă sfătuiesc pe cei ce urmaţi să vă însuraţi, să ieşiţi în întâmpinarea lui Pavel şi să citiţi legiuirile despre nuntă aşezate de el, şi să vă instruiţi mai întâi ce porunceşte să facem, să [cercetaţi] acea femeie dacă este rea şi vicleană ori robită de beţie, batjocoritoare, fără pic de minte, ori are alt scăzământ de acest fel, şi abia după aceea să vorbiţi despre nuntă. Dacă vezi că [Pavel] îţi dă [deplină] putere [să cercetezi], găsind una din aceste patimi la aceea, desparte-te de ea şi ai cutezanţa de a-ţi lua alta, ca să fii departe de orice primejduire. [Dar să-ţi lepezi femeia după nuntă] nu îngăduie, ci porunceşte ca pe cea care are toate celelalte neputinţe în afară de desfrâu, s-o iubeşti şi s-o ţii la tine, şi astfel te asigură că [trebuie] să porţi toată răutatea femeii. Citește în continuare »
Sistemul de creditare (O criză economică, financiară, politică, morală globală p.5)
Postat: 21 iulie 2009 Înscris în: Asigurări, Copii si parinti, Economie & Business, familie, Pofte, Tineri | Tags: Asigurări, biserica, boala, copii, credinta, credite, crestin, criza, cruce, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, post, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 8 comentarii
Cărţi de credit, linii de credit etc. – tot acest sistem pare a fi o mână întinsă celor mulţi şi nevoiaşi care fără acest sistem nu ar putea să-şi asigure un cămin pentru familie. Totuşi efectul nu prea pare a fi aşa de roz. Bunicii au reuşit plecând de la zero ca până la vârsta de 30 de ani să-şi facă casă şi să-şi încropească o gospodărie suficientă fără nici un sistem bancar de creditare, într-o ţară nevoiaşă. Eu, la 30 de ani încă mai locuiam în apartamentul părinţilor. Acum, trăind într-o ţară “civilizata” (n.n. Canada), cu ajutorul sistemului de credit mi-am cumpărat o casă, dar care de fapt nu-i a mea până nu o plătesc integral (adică în 25 de ani dacă totul merge bine), ci a băncii care m-a creditat. Şi în situaţia asta sunt cei mai mulţi care au salarii bune în ţările civilizate. Adică se înhamă la un credit pe viaţă pentru a avea o casă. Dar de ce nu ar putea să-şi construiască singuri casă fără a apela la credite? Pentru că tocmai acest sistem de creditare a dus la creşterea artificială a preţului caselor. Astfel dacă acum 60 de ani până pe la 30 de ani omul putea să-şi facă casă şi era a lui, acum până pe la 30 de ani omul poate avea o casă dar nu-i a lui, ci trebuie să muncească o viaţă pentru a o câştiga. Citește în continuare »
„Mai avem 96 de luni să salvăm lumea!” – unul dintre mesajele date în atenţia consumatorilor din lumea întreagă
Postat: 10 iulie 2009 Înscris în: Asigurări, Economie & Business, familie, Pofte, Tineri | Tags: biometric, biserica, boala, buletin electronic, cip, copii, credinta, credite, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, iubire, moarte, necaz, new world order, ortodox, pacat, parinti, pasaport electronic, post, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 9 comentarii
Aceasta este o afirmaţie a Prinţului Charles în faţa unor importanţi actori din industrie, într-un discurs în care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul planetei. Conform calculelor sale, mai avem doar 96 de luni ca să salvăm lumea.
Capitalismul şi consumerismul au adus lumea la marginea colapsului economic şi climatic, preţul plătit pentru capitalism şi consumerim fiind, pur şi simplu, mult prea mare, în condiţiile în care s-a ajuns la ora actuală la o dublă criză: una economică şi una a mediului. Moştenitorul Coroanei Britanice a ţinut să precizeze că natura este cea mai mare bancă din lume şi, dacă nu se încearcă salvarea ei, odată ce va intra în „faliment”, nimeni nu va mai putea să o salveze.
Să audă femeile care vieţuiesc cu bărbaţi răi şi necredincioşi
Postat: 2 iulie 2009 Înscris în: Cuvinte de invatatura, familie, iubire, Pofte | Tags: biserica, boala, casatorie, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, iubire, necaz, ortodox, pacat, prieteni, sarac, sfant, Tineri 103 comentarii
Cana Galileei -Biserica Nuntii din Cana
Epistola Sfântului Apostol Pavel către Tit – din Biblia Anania
[ Cap. 2 ] Învăţătura cea sănătoasă pentru credincioşi feluriţi.
1. Tu însă grăieşte ceea ce i se cuvine învăţăturii sănătoase.
2. Bătrânii să fie treji la minte, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în iubire, în răbdare;
3. bătrânele, de asemenea, să fie cu’nfăţişare de sfântă cuviinţă, nu clevetitoare, nu robite vinului mult; să înveţe ce e bine,
4. ca să le’ndrumeze pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii
5. şi să fie cuminţi, curate, gospodine, bune, plecate bărbaţilor lor, aşa încât cuvântul lui Dumnezeu să nu fie defăimat (*a).
6. De asemenea, îndeamnă-i pe cei tineri să fie cuminţi,
7. întru toate arătându-te pe tine însuţi pildă de fapte bune: curăţie în învăţătură, cuviinţă,
8. cuvânt sănătos, de nelovit, pentru ca cel potrivnic să se ruşineze, neavând de zis nimic rău de noi.
Nota A: Doctrina creştină să nu fie compromisă prin abateri de la propria ei morală.
„Să înveţe de bine.” Şi, cu toate acestea, le împiedici pe femei de a învăţa; cum deci le îngădui aici, pe când în alt loc zici: „Nu îngădui femeii să înveţe pe altul”? (I Timotei 2, 12) Însă, ascultă ce a adăugat mai departe: „nici să stăpânească pe bărbat”. Bărbatului încă de la început i s-a permis a-i învăţa şi pe bărbaţi, şi pe femei; femeii îi permite numai cuvântul sfătuitor în casă, însă, nicăieri nu-i îngăduie de a adresa vreo cuvântare lungă. De aceea a adăugat: „nici să stăpânească pe bărbat”.
Gânduri către tineri
Postat: 3 iunie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, cadou, copii, copil, credinta, credite, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, iubire, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, sarac, sfant, sfaturi, suflet, Tineri 6 comentarii
O, daca as putea sa patrund in inima unui tanar, de as putea sa ii patrund in intimitate si sa il trezesc, sa il fac sa constientizeze efemeritatea lucrurilor. De as indrazni sa il fac sa inteleaga atatea aspecte… atatea idei… O, daca as putea intra in inima unui tanar si sa strig: Nu te lasa inselat si ucis de lume! Nu incerca sa te lasi condus de ea, de atractiile ei, de logica ei. Lumea nu e ceea ce pare! Lumea e o iluzia, lumea nu poate oferi, nu poate crea. Binele ei este o mare minciuna! Iti va devora sufletul prin placeri si distractii in inceput, insa, apoi, dupa ce ti-a luat toata vlaga, toata puterea, toata-ti capacitatea creatoare te abandoneaza deznadejdii, te uita, te inunda cu complexitatea nepasarii si iti raneste asteptarile prin indiferenta!
Lumea este puterea ce isi urmareste doar propriul scop. Iti foloseste expresia vitala si apoi te abandoneaza, te abandoneaza minciunii si nonsensului. Lumea e cuprinsa de tristete, plafonare si mediocritate. Ea nu te implineste, nu se ridica la masura nazuintelor tale. Ea percepteaza defectuos, nu reprezinta etalonul credintelor tale. Ofera prostgust, ura, mizerie, suferinta… Si chiar daca nu esti cu ea, nu inseamna ca esti singur.
Răsplata pe Valoarea Adăugată
Postat: 2 iunie 2009 Înscris în: Copii si parinti, familie, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, bloguri, cearta, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, internet, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 14 comentarii
Hristos S-a Înălţat!
Am citit astăzi pe un blog ortodox nişte comentarii la un articol, comentarii în care câţiva fraţi în credinţă ajunseseră la un fel de ruptură între ei. Unul dintre ei a ajuns chiar la concluzia că nu mai vrea să vorbească cu ortodocşi, că nu îşi mai doreşte prieteni ortodocşi, cu toate că a cerut asta Domnului, în trecut. Motivul? O oarecare agresivitate, o aparentă lipsă de respect pentru opiniile diferite pe anumite subiecte…
Am trecut şi eu prin asta – să gândesc despre alţii că au ei o problemă dacă mă contrazic în anumite probleme de credinţă sau dacă încearcă să corecteze ceva la mine. Însă, cu ajutorul Lui Dumnezeu, am trecut peste asta, am încercat să îi înţeleg, să mă pun în locul lor, pentru că aşa citisem în nişte scrieri ale unor părinţi că trebuie să fac.
Citește în continuare »
Nu vă lăsaţi cumpăraţi! Cuvânt către adolescenţi
Postat: 12 mai 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, dans, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, boala, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, desfranare, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 9 comentarii |
Copii! Jugul sub care sunteţi băgaţi acum e mai cumplit decât cel tătăresc. Tătarii au vândut ca robi pe pieţele Asiei şi Europei mii şi mii de compatrioţi ai noştri. Acum însă, fetele noastre nu mai sunt duse în robie de tătari, ci de aşa-numita „cultură de masă”. Frângând împotrivirea ruşinii fireşti, aceasta dobândeşte rezultate mai cumplite decât focul şi sabia. Adolescenţii încep să nu mai dea doi bani pe fecioria şi curăţia date de Dumnezeu şi fireşti pentru orice om, sortindu-şi sufletul şi trupul unor chinuri cu neputinţă de ocolit. Şi băieţii, şi fetele se spurcă cu tutun şi înjurături. Răsună vorbele porcoase şi muzica drăcească. Cinismul, neruşinarea, desfrâul, cruzimea, narcomania de toate felurile au devenit fenomene de masă printre adolescenţi. Copiii sunt provocaţi la păcat prin cultura păcatului, pentru ca noua generaţie să fie transformată în dobitoace incapabile de întemeierea unei familii normale, de efort creator, productiv, de apărarea Patriei.
A te lua după „toată lumea” înseamnă pentru adolescenţii contemporani ceea ce însemna pentru cei din secolul al XIV-lea a fi luat rob de sălbaticii Hoardei pentru a fi vândut pe piaţa sclavilor. NU VĂ LĂSAŢI CUMPĂRAŢI!
Terapeutica desfrânării în Patericul Egiptean
Postat: 12 mai 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, dans, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, boala, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, desfranare, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 11 comentarii
„Desfrânarea este, în general, poftirea sau satisfacerea fără rânduială şi nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Desfrânarea se poate săvârşi: a) în cuget, adică prin închipuiri şi pofte; b) prin cuvinte şi fapte, c) după rânduiala firească, când se face în afara căsătoriei, d)împotriva rânduielii naturale, ca în păcatele sodomiţilor, care este aşezat între păcatele strigătoare la cer, e) după persoanele care o săvârşesc: desfrânare simplă, incest, adulter şi sacrilegiu.”
„Demonul preacurviei îl sileşte să poftească trupuri diferite. El are mai cu seamă grijă de cei care se înfrânează, pentru ca aceştia, nedobândind nimic, să lase totul baltă. Şi, mânjind sufletul, el îl încovoaie spre trebi mârşave. Ba îl face să spună, ori să asculte tot felul de vorbe ca şi cum lucrul cu pricina ar fi chiar în faţa ochilor lor.”
Desfrânarea este un păcat foarte grav. Patericul îl numeşte cădere, şi aşa cum zice Sfânta Scriptură este păcatul ce îl facem în trup. Din desfrânare se naşte nesocotinţa, orbirea minţii, iubirea de sine, ura lui Dumnezeu, alipirea de cele materiale, groaza de moarte etc.
Al cui chip să purtăm? (2)
Postat: 11 mai 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: Avva Filothei Zervakos, biserica, boala, cadou, cip, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, Tineri 14 comentarii |
Referindu-se la îmbrăcămintea femeilor, la machiaj, dar şi la cei care sunt vinovaţi pentru purtarea femeii, părintele Filothei Zervakos ne spune cele de mai jos. Poate că vor fi persoane care vor judeca aceste cuvinte ale părintelui drept „prejudecăţi”; pe aceştia îi îndemn sa citească mai atent textul.
“Despre femei ce să mai spun? Nu au în minte altceva decât cum să se împodobească. Se întrec una pe alta în veşminte. Ce să spun şi despre îmbrăcămintea necuviincioasă pe care le îndeamnă să o poarte născocitorul răutăţii, diavolul. Vai şi amar! Cum de nu le e ruşine femeilor creştine? Ţigăncile şi musulmanele se îmbracă decent, pentru a nu-i sminti pe bărbaţi, pe când femeile creştine, care au tradiţie de la Hristos, de la apostoli, de la Sfinţii Părinţi să se îmbrace decent, au ajuns la nebunie desăvârşită prin felul în care se îmbracă! Taţii şi mamele să fie pilde bune şi să nu-şi lase copiii – povăţuindu-i cu iubire de Dumnezeu – să se îmbrace necuvios. Iar bărbaţii să le ferească pe femeile lor de îmbrăcămintea indecentă, căci vor da socoteală în ziua Judecăţii. Femeile care intră în biserica lui Dumnezeu îmbrăcate necuviincios şi fără de ruşine, fac voia diavolului. Mai bine să nu calce pe la biserică, fiindcă în afară de faptul că nu au nici un folos din asta, îi vatămă şi îi smintesc şi pe ceilalţi credincioşi din biserică.
Îmi pare rău că sunt nevoit să cercetez şi să mustru. Nu vreau acest lucru, şi poate că-i întristez pe cei răspunzători de asta. Dacă nu v-aş iubi, nu v-aş cerceta. Îndreptaţi-vă şi atunci voi înceta şi eu să cercetez. Vai mie dacă voi tăcea, văzând asemenea fărădelegi!
ISTORIA ORTODOXIEI
Postat: 6 mai 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: biserica, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dar, educatie, film, Iisus, istorie, iubire, moarte, necaz, ortodox, ortodoxie, pacat, parinti, prieteni, sfant, suflet, Tineri Un comentariuAurul vieţii
Postat: 4 mai 2009 Înscris în: Copii si parinti, dans, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copii, copil, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dar, dragoste, educatie, familie, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, parinti, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri Un comentariu
Fragment de fresca - Interior in Biserica Manastirii Almas, judetul Neamt
De multe ori gândim că fotbaliştii nu prea ştiu altceva decât să dea în minge şi să alerge după ea. Cu toate astea, în ultimii ani a crescut numărul acelora care mai fac şi o şcoală „pe bune” – asta poate şi pentru că performanţele fotbalistice din ce în ce mai slabe, în general, nu oferă o securitate financiară pe termen lung…
Dar ca să revin la subiect – atunci când ne gândim la asta, ne ridicăm pe noi în slavă deşartă şi pierdem din vedere simplitatea, sinceritatea omului, a individului, uităm de Dumnezeu, de metodele şi de „căile” Sale.
Al cui chip să purtăm? (1)
Postat: 24 aprilie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: Al cui chip să purtăm?, biserica, boala, cadou, cip, copii, credinta, crestin, criza, cruce, cuvant, dragoste, educatie, Iisus, iubire, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, post, prieteni, Protos. Nicodim Măndiţă, Tineri 10 comentarii
Hristos a Înviat!
Mă gândeam zilele acestea dacă este importantă înfăţişarea noastră, felul în care arată chipul nostru, aşa cum este lăsat de Dumnezeu: bărbaţii în mod natural au barbă, iar femeile în mod natural au faţa curată, fără ruj sau fard. Bineînţeles că nu barba mântuieşte, dar haideţi să facem un mic exerciţiu, pentru bărbaţi – cum credeţi că v-aţi simţi cu barbă? Nu vorbesc de barbă precum au călugării, ci de acel semn distinctiv lăsat de Dumnezeu bărbaţilor ca să se deosebească de femei. Şi încă unul, pentru femei: v-ar fi greu să renunţaţi la ruj sau la machiaj?
De ce oare suntem atât de legaţi de aspectul fizic, de aceste lucruri deşarte? Cum am ajuns aici, astfel încât dacă aş vrea să port barbă, mi-ar fi puţin teamă de faptul că majoritatea colegilor de serviciu, majoritatea cunoscuţilor m-ar privi ciudat, ca şi când ar fi ceva în neregulă cu mine?
Pătimirea Sfinţilor patruzeci de mucenici din Sevastia Armeniei
Postat: 9 martie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: biserica, credinta, crestin, criza, cuvant, dragoste, Iisus, iubire, mila, moarte, mucenici, necaz, pacat, post, prieteni, sfant, suflet, Tineri Un comentariu
Pe vremea împărăţiei necredinciosului împărat Liciniu (308-324), fiind mare prigoană împotriva creştinilor şi pe toţi credincioşii silindu-i spre jertfirea idolilor, era în Sevastia, cetatea Armeniei, un voievod cu oaste, anume Agricolae, pierzător, sălbatic şi isteţ spre slujba idolească. Într-acel timp li se poruncea creştinilor, care se aflau în cetele ostăşeşti, să aducă jertfă diavolilor. Şi erau în ceata lui Agricolae, în părţile Capadociei, nişte ostaşi, patruzeci la număr, care, de asemenea, slujeau într-o dregătorie ostăşească şi aveau dreapta credinţă în Hristos Dumnezeu, fiind bărbaţi tari şi nebiruiţi în războaie, iar în dumnezeieştile Scripturi foarte iscusiţi.
Înştiinţîndu-se voievodul despre trei dintre aceştia, Chirion, Candid şi Domnos cît şi despre însoţitorii lor cum că sînt creştini, i-au prins şi i-au silit spre închinarea la idoli; că zicea către dînşii voievodul astfel: „Precum în războaie aţi fost cu un suflet şi cu un cuget şi v-aţi arătat vitejia voastră, tot aşa şi acum, cu un cuget şi un suflet, să arătaţi supunerea voastră la împărăteştile legi şi să jertfiţi zeilor de voie, mai înainte pînă a nu vă sili cu muncile”.
Florile Maicii Domnului
Postat: 23 februarie 2009 Înscris în: Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: biserica, dar, dragoste, Iisus, iubire, Maica Domnului, ortodox, prieteni, sfant, suflet, Tallita, Tineri Scrie un comentariu
Aţi văzut vreodată cum se închină florile? Unele, de dimineaţă, îşi înalţă feţele către cer, altele nu-şi iau ochii de la soare toată ziua, acesta aducându-le aminte de Soarele Dreptăţii, iar altele veghează noaptea, înălţând tainic parfumul lor către stele.
Iar noi, oamenii, iubim florile pentru gingăşia şi puritatea lor, sufletul nostru însuşi năzuind mereu spre curăţie. Pe cei dragi nouă îi privim ca pe nişte flori. Copiii sunt florile părinţilor, iar soţiile sunt florile soţilor. Închinăm flori celor dragi inimilor noastre şi deseori le luăm cu noi la biserică şi le închinăm Maicii Domnului sau Mântuitorului.
Aţi fost vreodată atenţi la cât de plină e biserica de flori în timpul Sfintei Liturghii? Dacă nu, îngăduiţi-mi să mă bucur de dumneavoastră, că nu v-aţi oprit gândul şi inima la flori ci eraţi cu ele la Hristos şi la liturghie. Eu, însă, mărturisesc că în neatenţia mea, am văzut şi florile … crini, trandafiri, culori şi parfumuri…
Între legea economică şi Hristos, ce aleg angajatorii?
Postat: 23 februarie 2009 Înscris în: Asigurări, Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, Economie & Business, familie, Tineri | Tags: biserica, credinta, crestin, cruce, dragoste, Iisus, iubire, locuri de munca, mila, moarte, necaz, ortodox, pacat, prieteni, sarac, sfant, suflet, Tineri 6 comentarii
Sunt vremuri de criză. Această criză afectează pe toată lumea, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că înţelegem, fie că nu. De unde provine criza, cine a generat-o, personal consider că este mai puţin important, în sensul că risc să îmi abat atenţia de la scopul adevărat al vieţii mele în altă parte, în alte teorii care mă depăşesc, deci prefer să mă limitez la ceea ce pot să înţeleg, la ceea ce am acces, la ceea ce-mi este de folos mântuirii. Dar nu neglijez nici cele de mai înainte, pentru că ajută cât de cât la o înţelegere mai bună a lumii în care trăiesc…
Sfântul Nicolae Velimirovici (prăznuit la 5 martie), întrebat de cineva prin intermediul unei scrisori ce părere are despre criza economică din anii ’30 din secolul trecut, îi răspunde că acest cuvânt, „criză”, este de origine greacă şi se traduce „judecată”. Astfel, înlocuind cuvântul “judecată” cu cel de “criză”, în textul Sfintei Scripturi se va citi aşa: pentru aceasta, nu vor învia necredincioşii la criză; milă şi criză voi cânta; Tatăl toată criza a dat-o Fiului; acum este criza lumii acesteia; că vremea este să înceapă criza de la casa lui Dumnezeu (Despre criza mondială – Sf. Nicolae Velimirovici).
Cauzele crizelor sunt întotdeauna aceleaşi. Cauza secetelor, inundatiilor, foametelor şi a celorlalte flageluri ale neamului omenesc este şi cauza crizei actuale. Apostazia oamenilor. Prin păcatul apostaziei au provocat oamenii această criză, şi Dumnezeu a îngăduit-o ca să-i trezească, să le deştepte conştiinţa, să-i induhovniceasca şi să-i întoarcă la Sine. La păcate moderne, criză modernă. Şi, cu adevărat, Dumnezeu S-a slujit de mijloace moderne pentru a-i cuminţi pe oamenii moderni: i-a lovit prin bănci, prin burse, prin finanţe, prin valută. A răsturnat casele de schimb valutar din întreaga lume, ca oarecând mesele schimbătorilor de bani în templul din Ierusalim.
Părintele Iustin împlineşte astăzi 90 de ani!
Postat: 10 februarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Tineri | Tags: biometric, biserica, credinta, crestin, cruce, dragoste, Iisus, iubire, ortodox, pr iustin parvu, prieteni, sfant, suflet, Tineri Scrie un comentariu
Astăzi, 10 februarie, părintele Iustin Pârvu împlineşte 90 de ani! Un om care pentru mine este un exemplu, un exemplu de creştin – curajos, demn, credincios până în măduva oaselor Adevărului şi doar Adevărului, fără ascunzişuri; un părinte în adevăratul sens al cuvântului, părinte care-şi iubeşte şi îşi apără fiii duhovniceşti, care îşi apără neamul; un român, un ortodox adevărat, tare ca piatra, dar fin în deosebirea duhurilor şi a semnelor vremii.
Părinte Iustin, vă mulţumesc şi mă rog Domnului să vă daruiască încă putere şi cuvânt ca să ne ocrotiţi şi să ne povăţuiţi spre mântuire!
De dragoste (1) – Wish you were here
Postat: 27 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, dans, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, dragoste, Iisus, iubire, ortodox, pacat, parinti, placere, prieteni, sfant, suflet, Tineri Scrie un comentariu
Mai avem astăzi timp de dragoste? Mai avem timp de romantism? Când te îndrăgosteşti, în adolescenţă, tinzi să fii romantic, atunci îţi descoperi latura aceasta, a meditaţiei la dragoste – ce este dragostea, de unde vine şi poate încotro merge? Câţi dintre noi ne-am dorit să iubim şi să fim iubiţi? Cred că fiecare om „din lume” îşi doreşte asta, sau şi-a dorit-o, mai ales în adolescenţă. Spun „mai ales” pentru că atunci este omul cât de cât mai pur, faţă de ce va urma, cel puţin în năzuinţe, în aspiraţii. Dragostea apare ca ceva nou, extraordinar, nevoia de celălalt ne loveşte brusc, ne muşcă „leoaica de faţă” şi nu mai contează nimic, nu contează decât prezenţa celuilalt, pe care-l vedem peste tot „dintr-un bolovan coboară pasul tău de domnişoară”.
Lumină lină, leac divin
Postat: 19 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Diverse, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biometric, biserica, cip, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, Iisus, iubire, necaz, ortodox, pacat, pasaport electronic, prieteni, sfant, suflet, Tineri 4 comentariiUna dintre melodiile mele favorite este „Lumină lină”, pe versurile poetului Ioan Alexandru. O ascultam astăzi şi mă gândeam la vremurile acestea, la apelul Pr. Iustin Pârvu… Am citit pe unele site-uri care aveau articole referitoare la mesajul Părintelui Iustin, părerile celor care postau comment-uri acolo şi m-a durut să văd unde s-a ajuns! Nişte puţoi (după exprimare asta erau) îl catalogau pe părintele Iustin drept „taliban”, de parcă ar fi fost cândva colegi de celulă la Gherla sau Aiud, sau măcar l-ar fi cunoscut, sau ar fi auzit de dânsul vreodată… Şi bineînţeles, nu numai părintele Iustin era „taliban”, „extremist” sau „instigator la violenţă”, ci şi noi, cei care îi împărtăşim părerea. Nu mai spun că nu e doar vorba de o părere, pentru că în problema asta nu ne „dăm cu părerea”… Biserica, în general, nici atât, nu-şi „dă cu părerea”. Bieţii de ei, au interpretat cuvintele părintelui ca îndemnuri la violenţă, la atacuri sinucigaşe, gen kamikadze, înţelegând prin îndemnul la „martiraj” un îndemn la război fizic, la baionetă probabil…
Paşaportul electronic, prefigurarea biocipului (1)
Postat: 15 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Diverse, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biometric, biserica, buletine, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, holograma, Iisus, iubire, ortodox, pacat, pasaport electronic, pecete, placere, prieteni, sfant, suflet, Tineri 70 comentarii
Am citit ieri Apelul Părintelui Iustin Pîrvu către toţi iubitorii de Hristos, un text grav prin ton şi forţă. Îl ştiam pe Părintele Iustin un luptător, un mărturisitor, dar în urma citirii acestui text mi-am pus foarte multe întrebări, mult mai multe decât de obicei şi am vrut să înţeleg de unde vine acest ton atât de grav.
În primul rând, m-am întrebat dacă textul respectiv chiar îi aparţine Părintelui Iustin şi am întrebat un administrator de site care mi-a spus că a primit pe e-mail textul respectiv chiar din obştea Mănăstirii Petru Vodă. În afară de asta, am văzut apelul postat şi pe site-urile unor oameni de încredere (de exemplu Părintele Savatie Baştovoi, sau Părintele Gabriel Ţuţuianu – ca să-i amintesc doar pe câţiva, care sunt slujitori în Sfântul Altar). Atunci mi-am zis – este sigur!
Cum să (nu) îţi distrugi, eficient, copilul
Postat: 11 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copii, credinta, crestin, dragoste, educatie, iubire, moarte, necaz, ortodox, pacat, parinti, prieteni, sfant, suflet, Tineri Scrie un comentariu
Dacă nu vă interesează ce va ieşi din copiii voştri când vor creşte, dacă nu daţi importanţă faptului că mai încolo vă pot cere socoteală pentru nepăsarea sau indiferenţa voastră, faceţi întocmai, precum scrie mai jos. Şi veţi avea o viaţă plină de durere şi tristeţe.
Iar dacă doriţi tot binele copiilor voştri şi familiei voastre, dacă doriţi binecuvântarea Domnului peste voi, luaţi aminte la cele de mai jos şi păziţi-vă să nu faceţi acelea.
• Încă de când este mic, să nu îi refuzaţi absolut nimic. Daţi-i orice îşi doreşte, orice cere, mai ales atunci când plânge. Astfel va creşte şi va crede că toţi îi sunt datori cu toate, şi că are numai drepturi.
• Când va începe să vorbească urât şi să ocărască, voi să râdeţi. Astfel îl veţi face să înţeleagă că este foarte „deştept”!
• Nu îi spuneţi niciodată: „Aceasta este o faptă rea!” Aşa spun numai cei cu concepţii învechite. Când mai târziu va creşte şi va întâlni greutăţile vieţii sau ceva rău i se va întâmpla, atunci va avea certitudinea că societatea este
aceea care îl nedreptăţeste.
Generaţia „emo” – copiii nimănui?
Postat: 10 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, dans, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copil, crestin, cuvant, dragoste, educatie, emo, Iisus, iubire, mila, moarte, pacat, parinti, placere, prieteni, sfant, suferinta, suflet, Tineri Scrie un comentariu
Câţi suntem din aceia care nu găsim o rezolvare imediată problemelor cotidiene, fie ele materiale ori spirituale? Majoritatea covârşitoare. 99,(9)%… Însă unii dintre semenii noştri aleg să-şi pună capăt zilelor pentru această aşteptare, pe care ei o consideră prea lungă, zadarnică. Acest fenomen al suicidului devine cu atât mai alarmant, cu cât acesta face tot mai multe victime în rândul adolescenţilor, adepţi ai unui curent răspândit în Occident şi cu tot mai mulţi susţinători la noi, curentul „emo“.
Lumea în care trăim
Postat: 8 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Diverse, Economie & Business, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: autobuz, biserica, bogatie, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, femeia, iubire, ortodox, pacat, parinti, placere, prieteni, sarac, sfant, Shakespeare, societate, sonet, suflet, Tineri, tupeist Scrie un comentariu
Ştiaţi că… Shakespeare trăieşte?
Da, trăieşte! Prin opera sa, Shakespeare trăieşte, respiră, e mai viu decât mulţi dintre contemporanii noştri „în viaţă”. Citind versurile de mai jos, m-am convins odată în plus că aceleaşi probleme esenţiale au fost şi pe vremea Mântuitorului, şi cu 1500 de ani mai târziu (pe vremea lui Shakespeare), dar şi acum.
Asfel, putem deduce că societatea (aşa cum s-a „reclădit”, nu cum a fost creată de Dumnezeu) sau lumea (un cuvânt mai de „jos”) deşi a fost clădită pe valori, a fost reconstruită şi bază îi este un sistem de valori care, de fapt, sunt… contravalori. Pentru că tocmai tupeistul ajunge sus, femeia este folosită ca obiect şi ni se serveşte aceeaşi sintagmă cu cea mai veche meserie (da, cum sa nu? şi atunci femeia aia ce mânca? de unde avea pâine??), tocmai nesimţirea este cea care stă jos în autobuz, tocmai pentru cei care au case şi bani se construiesc locuinţe, tocmai noi suntem cei ciudaţi, cei care mergem la biserică şi ne închinăm când trecem pe lângă ele, cei care avem o icoană pe birou, la serviciu, în fine democratia de fapt este demoNOcratie, pentru că, deşi sună cam tragic pentru vremurile astea de comedie, se pare că ne îndreptăm spre înapoi, spre catacombe.
Să nu ne afirmăm ortodoxia călcând în picioare pe alţii
Postat: 5 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, dans, Diverse, familie, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, copil, credinta, crestin, cruce, cuvant, cuvios, dragoste, Iisus, iubire, necaz, ortodox, pacat, parinti, placere, prieteni, rose, serafim, sfant, Tineri Scrie un comentariu
Cuviosul Serafim Rose
Crescând în creştinismul ortodox până când credinţa devenise însăşi substanţa întregii sale fiinţe, Părintele Serafim îi sfătuia pe oameni să nu caute să-şi afirme Ortodoxia „călcând în picioare” pe alţii. Iată ce îi scria unui catehumen ortodox:
Întrucât te pregăteşti pentru Botez, îngăduie-mi câteva sfaturi:
Conflictele personale din familie
Postat: 4 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, iubire, Tineri | Tags: biserica, conflict, copii, credinta, crestin, cuvant, dragoste, educatie, familie, iertare, iubire, mila, necaz, pacat, placere, sfant, Tineri Scrie un comentariu
Temeliile familiei de azi se clatină, din pricina conflictelor personale. Aceasta deoarece două egoisme nu pot convieţui într-o conjugare de-o viaţă. Cei mai mulţi dintre soţi se înalţă pe sine fără să cedeze în nimic şi astfel strică pacea familiei, refuzând ca după altercaţiile şi divergenţele de opinii sau voinţă să cadă la pace şi să-şi ceară simplu şi smerit iertare. Fraza: „iartă-mă, am greşit!” a dispărut din lexicul familiei şi se păstrează expresii formale de tipul „scuze, pardon, sorry…”, uzuale în manifestări şi în locuri publice.
Vine o vreme…
Postat: 2 ianuarie 2009 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, iubire, Pofte, Tineri | Tags: alegeri, biserica, cruce, decizii, dragoste, iubire, necaz, pacat, placere, psalmi, Tineri Scrie un comentariu
Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! (Psalmul 142)
În biserică se vorbeşte foarte des despre Cruce.
Şi gândul mă duce la Alegeri, acele alegeri pe care trebuie să le facem zi de zi, clipă de clipă. Uneori, Crucea despre care se vorbeşte în biserică reprezintă propriile alegeri, pentru că uneori este foarte greu să luăm o decizie, să facem alegerea potrivită, mai ales când este vorba de conştientizarea păcatului. Atunci pur şi simplu cazi sub povara crucii, a deciziei pe care trebuie s-o iei. Şi te revolţi, te tângui şi plângi, căci îţi dai seama că nu te poţi ridica decât renunţând la păcat, renunţând la plăcere, renunţând la tine însuţi. Cel mai greu este atunci când îţi dai seama că Dumnezeu nu te primeşte aşa, oricum.
Lupi la vânătoare, de Crăciun…
Postat: 24 decembrie 2008 Înscris în: Copii si parinti, Diverse, Tineri | Tags: adventist, baptist, credinta, crestin, cruce, cuvant, iubire, mos craciun, pacat, penticostal, placere, prieteni, secte, sfant, Tineri Scrie un comentariu
Am primit un mesaj cu ocazia Sărbătorii Naşterii Domnului pe Gmail, de la un prieten şi am observat în dreapta mesajului său, în spaţiul destinat linkurilor sponsorizate, textul următor: „O scurtă analiză a vieţii lui Iisus Hristos şi vom vedea de ce credinţa în El nu este nicidecum credinţă oarbă…” şi apoi adresa site-ului şi linkul respectiv.
Bineînţeles că am fost încântat, ca de altfel de apologetică în general – la asta m-am gândit în prima secundă. În următoarea, mi-a sunat un clopoţel: „dar dacă…?” şi am intrat pe site având „ochii în patru”. La început am remarcat că numele Domnului era scris cu doi „i”, nu cu unul – şi ăsta a fost un lucru îmbucurător, dătător de speranţe. Dar acesta a fost singurul lucru care m-a bucurat pe site-ul acela.
Unde îţi cunoşti iubita/iubitul? Cum ajungi să (re)cunoşti Iubirea?
Postat: 20 decembrie 2008 Înscris în: Copii si parinti, dans, Diverse, Frumuseţe, iubire, Pofte, Tineri | Tags: biserica, cadou, copii, credinta, crestin, cruce, cuvant, dragoste, iubire, pacat, pereche, placere, prieteni, sfant, suflet, Tineri 24 comentarii
Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana
În primul rând, ce faci dacă te simţi singur şi n-ai un iubit sau o iubită?
Am citit un articol pe tema intrebării de mai sus pe site-ul OrtodoxiaTinerilor.ro şi mi s-a părut interesant punctul de vedere şi unghiul de abordare. De ce? Pentru că, întâmplător sau nu, am trăit o experienţă asemănătoare cu cea povestită de Claudiu.
Pentru mine, Crăciunul este un motiv de bucurie în plus, pentru că în această perioadă, acum câţiva ani, am cunoscut inceputurile Iubirii – mi-am cunoscut soţia.
Treceam printr-o perioadă în care, în urma unor experienţe încheiate brusc, dupa cca o lună, mă gândeam foarte mult la zădărnicia acestor relaţii „de formă” cu o fată, în sensul de „a sta cu cineva”, a fi cu cineva, când tu ştii că nu-ţi place atât de mult persoana respectivă încât să-ţi doreşti să fii toată viaţa cu ea. Mă gândeam: cum o fi să iubeşti? Îmi doream atât de mult o relaţie frumoasă cu o fată, încât până la urmă am văzut doar la Dumnezeu singurul ajutor.
Tinerii fata in fata… cu moartea
Postat: 12 decembrie 2008 Înscris în: Copii si parinti, Cuvinte de invatatura, Diverse, familie, iubire, Pofte, Tineri | Tags: copil, credinta, Hristos, Iisus, iubire, moarte, nain, pacat, prieteni, sfant, Tineri, vaduva Scrie un comentariu
Într-o cetate numită Nain, moartea nemiloasă răpise sufletul unui tânăr, singurul copil al unei mame văduve. Cine ar putea spune durerea ce sfâşia inima acestei mame! Strigătele ei de durere şi rugăciunile fierbinţi storceau lacrimi şi din inimile cele mai împietrite. Această mamă îndurerată dusese pe acelaşi drum spre cimitir şi pe iubitul ei soţ, iar acum îşi ducea spre mormânt pe unicul său fiu care se găsea în primăvara vieţii. Cufundată în plâns mergea în urma sicriului, către mormântul care trebuia să-i primească fiul ei scump.
Deodată în faţă pe acelaşi drum, se arată un alt cortegiu tot aşa de numeros însă cu totul deosebit. Bucuria strălucea pe toate feţele, iar toate privirile erau aţintite asupra unui om care mergea înconjurat de ucenicii Săi. Era Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în al doilea an al propovăduirii Sale, în vremea Cincizecimii.
Vrednic este!
Postat: 11 noiembrie 2008 Înscris în: Diverse, iubire | Tags: biserica, iubire, iustin, parvu Scrie un comentariuPe 2 noiembrie a.c., Parintele Iustin Parvu a fost hirotesit Arhimandrit de catre IPS Teofan si a primit Crucea Moldava. Toate acestea au avut loc in cadrul slujbei de sfintire a manastirii de maici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la Petru Voda, judetul Neamt, manastire organizata chiar de Parintele Iustin, staretul manastirii „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Stirea a fost preluata de pe blogul lui Claudiu Tarziu.
EGOISM IN AFACERI
Postat: 2 martie 2008 Înscris în: Asigurări, Copii si parinti, Diverse, Economie & Business, familie, iubire, Pofte, Tineri | Tags: afaceri, credite, crestin, cruce, dar, egoism, idei, iubire, necaz, ortodox, pacat, placere, prieteni, sarac, sfant, Tineri 2 comentarii
„Unde vor fi doi sau trei adunati intru numele Meu, acolo sunt in mijlocul lor”
(Mat. 18, 20)
Traim niste vremuri foarte ciudate, sau oamenii sunt ciudati? Sunt niste intrebari la care este foarte greu de raspuns. Si totusi…
Multi tineri, in special, doresc sa puna bazele unei afaceri proprii. Sunt din ce in ce mai multi cei care vor asta. Dar cati trec la fapte? Isi fac planuri, de fapt doar incep sa-si faca, pentru ca la inceput cauta o idee. Intreaba prieteni, trag cu urechea la altii, sunt atenti la emisiuni TV de profil pe care, intamplator, le nimeresc cand se joaca cu telecomanda, se gandesc ei insisi sau discuta in familie despre asta.
Cati dintre ei gasesc o idee buna? Cati dintre ei dispun de capitalul necesar? Cati dintre ei dispun de cunostintele necesare demararii si dezvoltarii afacerii respective? Ce pot face ca sa raspunda favorabil intrebarilor de mai inainte? Parerea mea: ASOCIEREA. Pentru ca asociindu-se, vor participa impreuna din toate punctele de vedere la nasterea, mentinerea, cresterea afacerii s.a.m.d.
N-am cuvinte... 
Ultimele comentarii